DECIZIE nr. 831 din 13 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (7) și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Valentin Marian Domițian în Dosarul nr. 73.751/301/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.767D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că unitatea-administrativ teritorială Sectorul 3 București, prin primar, a depus note prin care arată că, urmare a reorganizării Direcției generale de poliție locală Sector 3 București din serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, în structură organizată ca direcție generală fără personalitate juridică, parte în cauză va fi unitatea-administrativ teritorială Sectorul 3 București, prin primar. De asemenea, solicită judecarea în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 4.616 din 12 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 73.751/301/2014, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și alin. (7) și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Valentin Marian Domițian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele criticate sunt contradictorii și conduc la interpretări cu privire la condițiile de legalitate și temeinicie ale procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, întrucât, pe de o parte, se menționează că procesul-verbal trebuie să conțină în mod obligatoriu consemnarea anumitor elemente, sub sancțiunea nulității, iar, pe de altă parte, acesta poate fi valabil și fără eventuale mențiuni, cum ar fi cele ale contravenientului și confirmarea cel puțin a unui martor. De asemenea, arată că agentul constatator nu este obligat să prezinte nicio probă în susținerea celor menționate în procesul-verbal (martor, înregistrări audio/video etc.), presupusul contravenient fiind cel care trebuie să își probeze nevinovăția. În acest context, apreciază că prevederile criticate sunt neconstituționale. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal arată că lipsa obiecțiunilor din procesul-verbal atrage sancțiunea nulității acestuia, nulitate virtuală, care nu este menționată în dispozițiile art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, legiuitorul stabilind că în momentul încheierii procesului-verbal de contravenție agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, mențiuni care vor fi consemnate distinct, sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Nerespectarea de către agentul constatator a obligației de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni este sancționată cu nulitate virtuală. Refuzul agentului constatator de a insera obiecțiunile contravenientului este sancționat de lege cu nulitatea expresă. Deoarece este vorba de ocrotirea unor interese particulare, cele ale contravenientului, se are în vedere o nulitate relativă, care este supusă condițiilor prevederilor Codului de procedură civilă, care completează normele în materie, în cauză fiind o nulitate condiționată de existența unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Însă, dreptul conferit de lege contravenientului, de a se adresa instanței de judecată pentru a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, este de natură a înlătura orice vătămare. Cu privire la semnarea procesului-verbal de către un martor, menționează că rolul acestuia nu este acela de a confirma vinovăția sau nevinovăția contravenientului, ci acela de a confirma existența împrejurărilor prevăzute de lege în cazul în care procesul-verbal nu este semnat de către contravenient. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Avocatul Poporului arată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate și își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 139 din 25 februarie 2010,nr. 96 din 4 februarie 2010 și nr. 1.468 din 10 noiembrie 2009, în sensul că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) și alin. (7) și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au următorul cuprins: – Art. 16 alin. (1) și (7):(1)Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.[…](7)În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal. … – Art. 19:(1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.(2)Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3)În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. …  … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 a fost modificată prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, păstrându-se, în principiu, soluția legislativă. … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și alin. (5) cu referire la statul de drept și la calitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevăd care sunt elementele pe care trebuie să le cuprindă, în mod obligatoriu, procesul-verbal de constatare a contravenției, iar lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod și, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 alin. (1) din același act normativ. De asemenea, sub sancțiunea nulității procesului-verbal, în momentul încheierii acestuia, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni“ [art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001]. Potrivit art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. De asemenea, în lipsa confirmării împrejurărilor de către un martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. De altfel, alin. (3) este subsecvent alin. (1) al aceluiași articol care stabilește regula de bază potrivit căreia, atunci când contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, procesul-verbal este semnat de către un martor. Agentul constatator poate încheia procesul-verbal și în absența acestui martor, potrivit alin. (3), însă în această situație el trebuie să motiveze care sunt împrejurările obiective care l-au determinat să încheie procesul-verbal în acest mod.  … 17.Ca atare, prevederile criticate sunt reglementate într-o logică firească, clară, neputându-se reține că sunt contradictorii sau contrare condițiilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015. … 18.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că, astfel cum a statuat în jurisprudența sa, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009). Autorului contravenției i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Astfel, în această situație este firesc că el trebuie să dovedească netemeinicia ori nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014). … 19.În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei. … 20.De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 23 octombrie 1995, 2 septembrie 1998, 16 noiembrie 2004, 18 iulie 2006 și 27 septembrie 2011, pronunțate în cauzele Gradinger împotriva Austriei, paragraful 42, Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 57, Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 64, Canady împotriva Slovaciei, paragraful 31, Stefanec împotriva Republicii Cehe, paragraful 26, Menarini diagnostics s.r.l. împotriva Italiei, paragraful 58, a reținut că încredințarea către autoritățile administrative a sarcinii de a constata și de a sancționa contravențiile nu este incompatibilă cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și trebuie subliniat că este obligatoriu ca partea sancționată să poată sesiza un tribunal pentru a se pronunța asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție. Or, o asemenea obligație este respectată prin dispozițiile art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.  … 21.Așadar, dispozițiile de lege criticate stabilesc reguli de procedură clare, precise și de natură să ofere suficiente garanții cu privire la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții de către instanța de judecată, astfel încât să protejeze dreptul la un proces echitabil al contravenientului. … 22.Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la statul de drept și la calitatea legii, privind dreptul la un proces echitabil sau privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 23.Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză.  … 24.Distinct de cele prezentate mai sus, din examinarea criticilor autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea tind și spre o completare a unor mențiuni în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, a căror lipsă să conducă spre o nulitatea absolută a acestuia, spre exemplu, semnătura contravenientului și confirmarea cel puțin a unui martor. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Marian Domițian în Dosarul nr. 73.751/301/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) și (7) și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește