Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 19 august 1997
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
Ioan Muraru – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorRaul Petrescu – procuror Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita şi Vulcu Davel Elena împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 90 din 11 septembrie 1996.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 aprilie 1997, în prezenta reprezentanţilor Camerei Notarilor Publici Alba Iulia şi a Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi, legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 30 aprilie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Judecătoria Sibiu, prin Încheierea din 27 septembrie 1995, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, ridicată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena şi Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.Prin Decizia nr. 90 din 11 septembrie 1996, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut ca dispoziţiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea nr. 36/1995 nu contravin prevederilor constituţionale care consacra egalitatea cetăţenilor, dreptul la munca şi dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda foştilor notari de stat în numirea ca notari publici este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat funcţiile respective în condiţiile legii, dovedind îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare pentru exercitarea acestei funcţii care, şi înainte, şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 36/1995, are caracterul unui serviciu de interes public.Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita şi Vulcu Davel Elena, pentru următoarele motive:– Curtea Constituţională nu a analizat şi deci nu se regaseste în dispozitivul deciziei recurate, constituţionalitatea art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1 şi 2 şi art. 109 din Legea nr. 36/1995 în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie;– esenta neconstitutionalitatii consta în competenţa Ministerului Justiţiei de a limita numărul notarilor publici, atribuţie incompatibilă cu economia concurentiala de piaţa.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea nr. 36/1995, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:Primul motiv de recurs, potrivit căruia Curtea nu a analizat constituţionalitatea prevederilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 şi art. 109 din Legea nr. 36/1995 prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie, nu este fondat. Soluţia pronunţată se întemeiază, asa cum rezultă fără echivoc din considerentele decizii atacate, pe concordanta dintre dispoziţiile criticate ca neconstituţionale şi articolele din Constituţie care consacra egalitatea cetăţenilor, dreptul la munca, dreptul la libera alegere a profesiei şi posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi în condiţiile legii.Nici cel de-al doilea motiv de recurs prin care se apreciază ca sunt neconstituţionale prevederile din Legea nr. 36/1995, care stabilesc competenţa Ministerului Justiţiei de a limita numărul notarilor publici, nu poate fi admis.Cu privire la dispoziţiile art. 105 şi art. 109 din lege, apreciate ca neconstituţionale, întrucât instituie un regim discriminator pentru anumite categorii de persoane – notari în funcţie, fosti notari de stat care au exercitat timp de 10 ani aceasta funcţie, şi personalul de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei, se retine ca aceste prevederi sunt înscrise în Legea nr. 36/1995 în capitolul VII „Dispoziţii tranzitorii şi finale”, ceea ce înseamnă ca acţionează numai în cadrul termenelor prevăzute în aceste texte de lege şi numai cu privire la persoanele la care se referă aceste norme.Dispoziţiile tranzitorii dintr-o lege, având ca scop sa delimiteze câmpul de aplicare a legii noi în raport cu reglementările existente în momentul intrării acesteia în vigoare, nu se vor putea extinde în afară acestui cadru la alte perioade şi la alte categorii de persoane neprevăzute de textele respective.Dispoziţiile criticate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se la notarii de stat în funcţie care aveau posibilitatea sa opteze în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru funcţia de notar public şi la începerea activităţii notarilor publici după 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, nu s-ar putea extinde şi la alte categorii de jurişti prevăzute de art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995, şi anume: judecători, procurori, avocaţi sau alta funcţie de specialitate juridică.Curtea Constituţională, potrivit competentei sale înscrise în art. 144 din Constituţie şi art. 3 din Legea nr. 47/1992 verifica, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea lor cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Altfel ar insemna să se transforme în legiuitor pozitiv, ceea ce ar fi contrar art. 58 alin. (1) din Constituţie, care prevede că activitatea de legiferare este un atribut al Parlamentului.Dispoziţiile art. 15 alin. 1 şi ale art. 28 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 36/1995 privind stabilirea numărului de notari publici şi a birourilor de notari publici de către Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, sunt constituţionale. Notarul public exercita un serviciu public şi este necesar ca elementele şi condiţiile de organizare în teritoriu a acestui serviciu public, precum şi numărul anual de notari care să acopere cerinţele, potrivit nevoilor cetăţenilor, să fie stabilite, nu discretionar, ci la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, de către Ministerul Justiţiei în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita şi Vulcu Davel Elena împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 90 din 11 septembrie 1996.Definitivă.Pronunţată în şedinţa din 30 aprilie 1997.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu–––––