DECIZIE nr. 83 din 25 mai 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mac Group” – S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 20.635/1997 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal, răspunde Asociaţia de locatari din Calea Plevnei nr. 100, sectorul 1, Bucureşti, reprezentată prin Lucian Constantin Pascu, preşedinte. Lipsesc celelalte părţi, Societatea Comercială "Mac Group" – S.R.L. Bucureşti, Gabriel Mazilu, Alexandru Varga şi Carmen Varga, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele asociaţiei de locatari lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei, deoarece considera ca art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, nu instituie un caz de restrangere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în sensul art. 49 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 7 octombrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 20.635/1997, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, modificat şi completat prin art. 20 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1997. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Mac Group” – S.R.L. Bucureşti într-o cauza civilă ce are ca obiect evacuarea biroului notarial şi de avocatura care funcţionează în apartamentul nr. 6, etajul 2, scara A, blocul 106 din Calea Plevnei nr. 100, sectorul 1, Bucureşti, fără acordul asociaţiei de locatari.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile legale criticate "constituie o restrangere a exerciţiului liber al dreptului de proprietate", incalcand prevederile constituţionale ale art. 38 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (6), ale art. 49 alin. (1) şi (2), ale art. 54, precum şi ale art. 135. De asemenea, se considera ca aplicarea dispoziţiilor art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, „constituie o flagrantă încălcare a dreptului constituţional deja dobândit într-un regim legal preexistent, în care dreptul de proprietate privată are caractere specifice (drept absolut, exclusiv, perpetuu), ce nu poate fi modificat prin dispoziţii ulterioare prin care legiuitorul depăşeşte cadrul legal constituţional stabilit pentru limitarea exerciţiului unor drepturi”.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca dispoziţiile legale criticate "constituie o restrangere a exerciţiului liber al dreptului de proprietate" şi "vin în contradictie cu prevederile Constituţiei".Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat "reflecta o situaţie normală ce implica exercitarea dreptului de proprietate, în limitele determinate de lege, cu respectarea, în cadrul raporturilor de vecinătate, a regulilor de convieţuire socială şi, în general, a regulilor de comportare civilizata şi decenta".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia ridicată.Excepţia de neconstituţionalitate priveşte art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, astfel cum a fost modificat prin art. 20 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1997, care are următoarea redactare: „Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu alta destinaţie situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociaţiei de proprietari. În vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor şi, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuintele cu care se invecineaza, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării.”Autoarea excepţiei solicita să se constate neconstituţionalitatea acestui text de lege, deoarece reglementarea stării de vecinătate într-o clădire comuna trebuie "să se circumscrie exercitării dreptului de proprietate în deplinatatea atributelor sale, având ca scop eliminarea starilor de conflict şi evitarea prejudicierii reciproce, şi nicidecum îngrădirea exercitării dreptului prin hotărâri necenzurabile".Potrivit art. 41 alin. (1) din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. În alin. (6) al aceluiaşi articol se prevede că "Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".Examinând art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, Curtea constata ca acest text nu consacra un caz de restrangere a exerciţiului dreptului de proprietate, în sensul art. 49 alin. (1) din Constituţie, când ar fi obligatorie şi respectarea principiului instituit la alin. (2) al acestui articol. Restrangerea exerciţiului dreptului de proprietate, spre a fi caracterizată ca atare, trebuie să decurgă nemijlocit din lege. Or, în speta legea nu instituie o restrangere a exerciţiului dreptului de proprietate, ci doar obligaţia obţinerii unui acord în cazul în care proprietarul se hotărăşte sa schimbe destinaţia locuinţei. Îndeplinirea acestei obligaţii are menirea sa excludă în viitor declanşarea unor conflicte locative ori chiar procese, civile sau penale, care ar putea decurge din disconfortul, dezagrementele sau dezordinile datorate folosirii spaţiului de locuit în alt scop decât acela stabilit iniţial.De asemenea, restrangerea exerciţiului dreptului de proprietate trebuie să aibă caracter temporar, fiind instituită doar pentru perioada în care acţionează cauzele ce au determinat-o şi care sunt enumerate limitativ la alin. (1) al art. 49 din Constituţie.În ceea ce priveşte acordul vecinilor în legătură cu schimbarea destinaţiei spaţiului locativ, acesta se dovedeşte a fi necesar şi util, întrucât o asemenea modificare poate presupune organizarea unor activităţi producătoare de zgomot ori de alte noxe greu de tolerat sau chiar insuportabile pentru ceilalţi locatari-proprietari.Atunci când refuzul asociaţiei de proprietari de a aviza favorabil schimbarea destinaţiei locuinţei are scop sicanator sau este chiar abuziv, cei îndreptăţiţi se pot adresa instanţei de judecată de drept comun, a carei hotărâre va înlocui, dacă este cazul, refuzul respectiv.În legătură cu argumentul adus în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate privind faptul ca aplicarea noii reglementări din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, se face şi pentru trecut, Curtea constata ca textul art. 64 din lege nu conţine nici un element care ar putea sa pună în discuţie retroactivitatea. Aceasta reprezintă însă o problemă care aparţine competentei instanţei judecătoreşti.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mac Group” – S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 20.635/1997 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 1999.p. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. Ioan MuraruMagistrat-asistent,Doina Suliman–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește