DECIZIE nr. 83 din 25 februarie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorIoana Marilena Chiva – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Naţionala „Radiocomunicatii” – S.A. – Direcţia de Radio şi Televiziune Timişoara în Dosarul nr. 4.033/C/2002 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin consilier juridic Cristian Mereu, cu delegaţie la dosar, lipsa fiind partea Societatea Comercială "RIPS" – S.R.L. din Timişoara, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei solicita admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată, precum şi o interpretare a dispoziţiilor criticate pentru a se asigura o practica unitară la nivelul instanţelor judecătoreşti.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la proprietate, deoarece statul are obligaţia de a promova interesul public, de privatizare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Cu privire la solicitarea autorului de a se interpreta dispoziţiile criticate, de asemenea, pune concluzii de respingere, deoarece Curtea nu poate emite decizii de interpretare, conform dispoziţiilor Legii nr. 47/1992, republicată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 10 octombrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 4.033/C/2002, Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Naţionala „Radiocomunicatii” – S.A. – Direcţia de Radio şi Televiziune Timişoara într-o cauza având ca obiect obligarea acesteia la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, în condiţiile Legii nr. 133/1999.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă principiul libertăţii contractuale şi, de asemenea, creează o discriminare, contravenind astfel art. 16 din Constituţie. Având în vedere ca prin dispoziţiile criticate se instituie obligaţia de vânzare a oricărui activ solicitat de o întreprindere mica sau mijlocie, fără a i se lasă proprietarului posibilitatea de a-şi da acordul, se infrange astfel dreptul de dispoziţie al proprietarului, recunoscut şi garantat de art. 41 şi 135 din Constituţie. De asemenea, autorul excepţiei solicita Curţii Constituţionale interpretarea dispoziţiilor criticate pentru o practica unitară în ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 133/1999.Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă considera ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât, deşi instituie unele restrangeri ale dreptului de proprietate al societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi al regiilor autonome, în ceea ce priveşte activele disponibile utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii, aceste restrangeri sunt impuse de apărarea interesului public de sustinere şi stimulare a procesului de privatizare. Dispoziţiile legale criticate stabilesc, în conformitate cu prevederile art. 41 din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, pentru situaţiile prevăzute în mod expres în Legea nr. 133/1999.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "dispoziţiile legale criticate reglementează înstrăinarea activelor disponibile ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale regiilor autonome, în considerarea interesului economic general, al privatizării, în concordanta şi cu extinderea pieţei şi consolidarea, astfel, a economiei de piaţa prin reglementarea cadrului juridic necesar dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv prin crearea unor facilităţi". În consecinţa, prin dispoziţiile criticate nu se încalcă dreptul de proprietate, prevăzut şi garantat de art. 41 şi 135 din Constituţie, deoarece statul este obligat să asigure şi sa promoveze interesul public în cadrul economiei naţionale, iar unele restrangeri sau condiţionari impuse de lege nu reprezintă o atingere adusă exerciţiului dreptului de proprietate, ci, dimpotriva, realizarea interesului general, public, de sustinere şi stimulare a procesului de privatizare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii.Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate stabilesc, în conformitate cu prevederile constituţionale ale art. 41, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate al societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi al regiilor autonome. Prin dispoziţiile criticate, statul ia măsuri pentru asigurarea cadrului favorabil formării şi dezvoltării economiei de piaţa, pentru asigurarea libertăţii comerţului şi a concurentei loiale, invocand în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 123/2000 şi nr. 216/2002.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 23 iulie 1999), cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:– Art. 12 alin. (1) lit. a) şi b): "Întreprinderile mici şi mijlocii au acces la activele disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi ale regiilor autonome, în următoarele condiţii:a) activele disponibile utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locatie de gestiune sau a contractului de asociere în participaţiune, încheiate cu societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi cu regiile autonome, la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi vândute, la solicitarea deţinătorului, la preţul negociat, stabilit pe baza raportului de evaluare după deducerea investiţiilor efectuate în activ de către chiriaş; … b) contractul de închiriere sau contractul de locatie de gestiune se va transforma, la solicitarea deţinătorului, în contract de leasing, cu clauza irevocabilă de vânzare;"; … – Art. 13 alin. (1): "În înţelesul prezentei legi, se considera active disponibile activele care nu sunt utilizate. Societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi regiile autonome sunt obligate sa stabilească şi sa întocmească listele cuprinzând activele disponibile, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Listele vor fi transmise la birourile de asistenţa pentru constituirea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, organizate în cadrul camerelor de comerţ şi industrie judeţene şi a municipiului Bucureşti. Listele vor fi actualizate lunar."În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciază ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate următoarele prevederi constituţionale:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."; … – Art. 135 alin. (1): "(1) Statul ocroteşte proprietatea."De asemenea, autorul excepţiei invoca şi încălcarea art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care are următorul conţinut: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate reglementează condiţiile în care întreprinderile mici şi mijlocii au acces la activele disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi ale regiilor autonome.Cu privire la pretinsa încălcare a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, Curtea retine ca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală consacra egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ca o garanţie constituţională care se referă la cetăţeni, nu şi la persoane juridice, asa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant (de exemplu, prin Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 4 februarie 2000).În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prin textele legale criticate se încalcă dreptul de proprietate al societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat sau al regiilor autonome, Curtea retine ca aceasta este nefondata, dat fiind faptul ca statul, având calitatea de acţionar majoritar, în virtutea prevederilor constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) şi b), are obligaţia să asigure "crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie", "protecţia concurentei loiale", precum şi "protejarea intereselor naţionale în activitatea economică".Curtea constata ca stimularea vânzării activelor disponibile, reglementată prin Legea nr. 133/1999, constituie o măsura luată de stat în scopul realizării unui obiectiv economic de interes general, şi anume crearea economiei de piaţa, ca premisa a asigurării libertăţii comerţului, protecţiei concurentei loiale şi a cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de producţie.Asadar, dispoziţiile criticate nu contravin principiilor consacrate prin dispoziţiile art. 41 şi 135 din Constituţie, după cum nu contravin nici prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Cu privire la solicitarea autorului excepţiei de a se emite o decizie de interpretare, Curtea constata ca aceasta nu poate fi primită, deoarece, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea „nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei”.Faţa de cele mai sus arătate, în temeiul art. 16 alin. (1), al art. 41, al art. 134 alin. (2), al art. 135, al art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Naţionala „Radiocomunicatii” – S.A. – Direcţia de Radio şi Televiziune Timişoara în Dosarul nr. 4.033/C/2002 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 februarie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiva––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește