Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 16 ianuarie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal
Ion Predescu – presedinteAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorTudorel Toader – judecatorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicata de Caraian Romica în Dosarul nr. 5.940/3/2003 al Curtii de Apel Bucureşti – Sectia I penala.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Ilie-Iordachescu Ion. Sunt prezente, de asemenea, părţile Gheorghe Luca, Costel Stan, Daniela Stan, Nicolae Constantin, personal, Benoni Nica, personal şi asistat de avocat Ion Lazar, şi Florinel Pentelei, personal şi asistat de avocat Ilie-Iordachescu Ion.Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal indeplinita.Având cuvantul pentru Caraian Romica, avocatul acestuia solicita admiterea excepţiei de neconstitutionalitate, reiterand, pe larg, motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.Părţile Gheorghe Luca şi Daniela Stan arata că nu au nimic de spus.Partea Costel Stan arata că nu a savarsit fapta de care este acuzat.Pentru partea Benoni Nica, avocatul acestuia arata ca sustine în totalitate excepţia de neconstitutionalitate ridicata.Părţile Nicolae Constantin, personal, şi Florinel Pentelei, prin avocatul sau, solicita admiterea excepţiei de neconstitutionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:Prin Incheierea din 31 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.940/3/2003, Curtea de Apel Bucureşti – Sectia I penala a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicata de Caraian Romica în dosarul mentionat.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca participatia improprie "nu reprezinta o infractiune, ci o formă a participatiei", şi, ca atare, este neconstitutional ca persoana în cauza, desi nu savarseste nicio infractiune, sa răspundă penal. Se arata ca "unitatea în raport de care se stabileste pluralitatea participatiilor este data de infractiunea care presupune în mod obligatoriu să fie savarsita de cel care este tras la raspundere penala", precum şi faptul ca "aplicarea unei pedepse în acelasi cuantum ca şi infractiunea la care cel acuzat de participatie improprie a lucrat fără vinovatie" este în contradictie cu dispozitiile constitutionale şi cu cele din actele internationale privind prezumtia de nevinovatie şi legalitatea pedepsei.Curtea de Apel Bucureşti – Sectia I penala considera ca art. 31 alin. 2 din Codul penal nu contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (11) şi (12) din Legea fundamentala.În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.Guvernul arata ca prevederile legale criticate sunt în concordanta cu dispozitiile constitutionale şi cu cele din actele internationale invocate, deoarece "prin acestea nu se stabileste o pedeapsă pentru o faptă care nu este prevăzută de lege şi nici nu se instituie vreo pedeapsa pentru o faptă care la data savarsirii ei nu era prevăzută ca infractiune de legea naţionala, ci este stabilita pentru comiterea unei infractiuni în calitate de complice sau de instigator aceeasi pedeapsa ca şi pentru comiterea faptei în calitate de autor." În concluzie, apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata.Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul excepţiei.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.CURTEA,examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate.Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 31 alin. 2 din Codul penal, potrivit caruia "Determinarea, inlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala, de către o persoană care comite acea fapta fără vinovatie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infractiune."Dispozitiile constitutionale pretins incalcate prin acest text legal sunt cuprinse în art. 23 alin. (11) şi alin. (12) privind prezumtia de nevinovatie şi, respectiv, legalitatea pedepsei. Se invoca, de asemenea, prevederile art. 7 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, referitoare la legalitatea pedepsei, şi cele ale art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la prezumtia de nevinovatie şi legalitatea pedepsei.Examinand excepţia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata, Curtea constata ca întreaga motivare a acesteia este fundamentata pe interpretarea eronata a textului de lege criticat. Astfel, în opinia autorului excepţiei, în cazul participatiei improprii în modalitatea prevăzută de art. 31 alin. 2 din Codul penal, participantul nu savarseste o infractiune şi, prin urmare, pedepsirea acestuia este în contradictie cu art. 23 alin. (11) şi alin. (12) din Legea fundamentala privind prezumtia de nevinovatie şi, respectiv, legalitatea pedepsei, precum şi cu dispozitiile art. 7 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, respectiv cu cele ale art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la prezumtia de nevinovatie şi legalitatea pedepsei.Or, institutia participatiei penale a fost reglementata de legiuitor pentru acele situaţii în care o faptă prevăzută de legea penala este savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel care ar fi fost necesar potrivit cu natura acelei fapte. Asadar, pentru ca o pluralitate de faptuitori să poată fi socotita pluralitate de infractori, deci participatie penala (propriu-zisa sau improprie), trebuie ca fapta savarsita de acestia să fie "o faptă prevăzută de legea penala", asa cum rezultă, de altfel, chiar din textul de lege criticat. Imprejurarea ca, în cazul participatiei improprii în modalitatea prevăzută de art. 31 alin. 2 din Codul penal, autorul faptei a actionat fără vinovatie este o cauza personala a acestuia, care nu schimba caracterul faptei savarsite, aceasta ramanand o faptă prevăzută de legea penala, şi nu inlatura vinovatia celorlalţi participanti, care au actionat cu intentie. Cel care participa cu intentie la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala, în calitate de instigator sau complice, comite o infractiune, asa cum stabilesc, de altfel, şi dispozitiile art. 144 din Codul penal, potrivit cărora prin "savarsirea unei infractiuni" sau "comiterea unei infractiuni" se înţelege "savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice."Asa fiind, contrar sustinerilor autorului excepţiei, prin dispozitiile legale criticate nu se stabileste o pedeapsă pentru o faptă care nu este prevăzută de lege ca infractiune şi nici nu se instituie vreo pedeapsa pentru o faptă care la data savarsirii ei nu era prevăzută ca infractiune de legea naţionala, prevederile art. 31 alin. 2 din Codul penal fiind, prin urmare, în deplina concordanta cu principiul legalităţii incriminarii, astfel cum este acesta reglementat de normele constitutionale şi de actele internationale invocate.Curtea constata, totodata, ca reglementarea participatiei penale improprii nu aduce nicio atingere prezumtiei de nevinovatie. Astfel, până la ramanerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana participanta la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala este considerata nevinovata, neinstituindu-se nicio prezumtie de vinovatie a inculpatului trimis în judecata în temeiul dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal.Cat priveste critica referitoare la cuantumul pedepsei aplicabile în cazul participatiei improprii, aceasta nu poate fi primita, regimul pedepselor constituind o problemă de politica penala, pe care organul legislativ este singurul indreptatit sa o solutioneze în functie de imprejurarile existente la un moment dat în domeniul criminalitatii. De altfel, participatia improprie, privita ca fenomen infractional, este o formă de ilicit penal deosebit de periculoasa pentru relatiile sociale prevăzute de lege, intrucat folosirea cu intentie a unor persoane aflate în situaţii speciale (iresponsabilitate, constrangere fizica sau psihica etc.) la efectuarea de activităţi infractionale face ca aceste activităţi să fie lesne savarsite, cu riscuri reduse pentru cel ce le initiaza.Pentru considerentele mai sus aratate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicata de Caraian Romica în Dosarul nr. 5.940/3/2003 al Curtii de Apel Bucureşti – Sectia I penala.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 16 noiembrie 2006.PRESEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Marieta Safta_________