DECIZIE nr. 828 din 8 iulie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristinel Olariu în Dosarul nr. 22.952/245/2007 al Judecătoriei Iaşi – Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 22.952/245/2007, Judecătoria Iaşi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Cristinel Olariu cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la universalitatea drepturilor şi îndatoririlor şi la neretroactivitatea legii, la egalitatea în drepturi, la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, la legalitatea pedepsei şi la înfăptuirea justiţiei. În acest sens, arată că instanţa de judecată a considerat că, în cazul său, nu sunt incidente prevederile art. 197 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură penală. De asemenea, susţine că dispoziţiile art. 197 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală sunt lipsite de finalitate juridică, întrucât nu prevăd posibilitatea de a fi invocate după rămânerea definitivă a deciziei de condamnare. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală sunt neclare, iar instanţa de judecată le aplică contrar prevederilor constituţionale. Astfel, "instanţa refuză să facă aplicarea legii mai favorabile, motivând că nu poate schimba încadrarea juridică dată faptei prin decizia de condamnare în calea de atac a contestaţiei la executare".Judecătoria Iaşi – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, autorul acesteia urmărind, de fapt, tergiversarea soluţionării cauzei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă niciuna din prevederile Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, făcând trimitere în acest sens la deciziile Curţii Constituţionale nr. 625/2005 şi nr. 77/2005.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală. Prevederile art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art.197 alin. 1, 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală: "Încălcările dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.Dispoziţiile relative la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. De asemenea, sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii şi dispoziţiile relative la participarea procurorului, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum şi la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.Nulitatea prevăzută în alin. 2 nu poate fi înlăturată în niciun mod. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu.Încălcarea oricărei alte dispoziţii legale decât cele prevăzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în condiţiile alin. 1, numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanţa ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.";– Art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală: "Contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; … […] d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării."În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor şi îndatoririlor şi la neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privitoare la legalitatea pedepsei şi ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în realitate autorul acesteia solicită completarea dispoziţiilor art. 197 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, în sensul reglementării posibilităţii de a fi invocate după rămânerea definitivă a deciziei de condamnare. De asemenea, critică modul de aplicare de către instanţa de judecată a prevederilor art. 197 alin. 1 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Totodată, aspectele ce ţin de aplicarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1, 2, 3 şi 4 şi ale art. 461 alin. 1 lit. a) şi d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristinel Olariu în Dosarul nr. 22.952/245/2007 al Judecătoriei Iaşi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește