DECIZIE nr. 826 din 8 iulie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi art. 616 din Codul civil



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi 616 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, avocatul Mihaela Dobrescu, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul avocatului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia, pentru motivele formulate în faţa instanţei de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează, în realitate, modificarea textelor de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.673/117/2006, Tribunalul Cluj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi 616 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian într-o cauză având ca obiect o acţiune în grăniţuire.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 din Codul civil, în esenţă, se susţin următoarele: principiul egalităţii de arme – condiţie sine qua non a procesului echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale-presupune "tocmai dreptul oricărei persoane de a-şi prezenta cauza într-o manieră rezonabilă şi în condiţii de deplină egalitate cu partea adversă." În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acest principiu semnifică tratarea egală a tuturor părţilor, pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unui tribunal, fără ca vreuna din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Or, în speţă, art. 584 din Codul civil încalcă acest principiu, prin aceea că "proprietarul fondului învecinat căruia i se opune o acţiune în grăniţuire este plasat într-un dezavantaj net faţă de cel care invocă grăniţuirea, neavând la îndemână pârghii procesuale efective de a paraliza acţiunea introdusă împotriva lui." De asemenea, consideră că textul criticat "consacră o judecată în contradictoriu a părţilor doar sub aspect formal, fără ca vreuna din acestea să poată formula apărări întemeiate pe normele de procedură civilă", precum şi că "impune reclamantului să-şi dovedească dreptul său de proprietate cu privire la porţiunile de teren asupra cărora cere a se stabili hotarul". Art. 584 din Codul civil încalcă art. 16 din Constituţie, care "vizează şi egalitatea de tratament juridic aplicabil părţilor dintr-un proces", prin aceea că "acţiunea în grăniţuire paralizează drepturile proprietarului fondului învecinat, care nu are posibilitatea efectivă de a se opune grăniţuirii, fiind poziţionat, ab initio, pe o poziţie procesuală de inferioritate în raport de reclamant." În sfârşit, art. 584 este contrar dreptului la apărare, întrucât în procesele de grăniţuire posibilităţile de apărare ale părţilor "sunt practic inexistente."În legătură cu neconstituţionalitatea art. 616 din Codul civil, se susţine că textul "instituie o restrângere a dreptului de proprietate al persoanelor care deţin cu acest titlu un loc înfundat", fără ca această limitare să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituţie. Persoanelor care deţin în proprietate privată un teren care are natura unui loc înfundat "le sunt recunoscute anumite drepturi legate de posesia şi de folosinţa acestui teren, însă în mod limitat, numai în ceea ce priveşte exploatarea terenului, şi nu în mod nestingherit, cum le este permis titularilor de drepturi de proprietate privată asupra unor terenuri care nu constituie locuri înfundate." Această restrângere a exerciţiului deplin al atributelor derivate din dreptul de proprietate privată pentru proprietarii de terenuri care au natura unor locuri înfundate contravine şi art. 44 din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Tribunalul Cluj – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că acţiunea în grăniţuire nu afectează dreptul de proprietate, ca instituţie juridică, "ci vizează şi întinderea acestui drept, tocmai pentru ocrotirea sa, în condiţiile prevăzute de art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie", precum şi că, "în ce priveşte dreptul la un proces echitabil, intimaţii nu au o poziţie de inferioritate, ei având la îndemână toate mijloacele legale pentru a-şi dovedi şi apăra dreptul dobândit în mod legal." Mai arată că art. 6 din Convenţie "protejează drepturi concrete şi efective", iar părţile în proces trebuie să facă dovada acestor drepturi, precum şi că diferenţa de tratament juridic "a intimaţilor" este determinată de amplasamentul imobilului ce constituie proprietatea lor şi pentru care este necesară stabilirea servituţii.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile privind art. 584 din Codul civil, arată că "dreptul de a pretinde şi de a obţine grăniţuirea proprietăţii este urmarea firească a ocrotirii, inclusiv la nivel constituţional, a dreptului de proprietate al fiecărui proprietar" şi reprezintă "un efect direct al caracterului real şi absolut al dreptului de proprietate", dând expresie şi respectării principiului exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi obligaţiilor – art. 57 din Constituţie. Aşadar, "numai printr-o interpretare discutabilă" se poate susţine încălcarea dreptului la apărare şi nerespectarea principiului egalităţii în drepturi. În continuare, apreciază că art. 616 din Codul civil nu încalcă, ci este în deplină concordanţă cu textele menţionate din Constituţie şi din Convenţie.Avocatul Poporului consideră că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la art. 584 şi 616 din Codul civil, care nu contravin dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţie invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 584 şi 616 din Codul civil, potrivit cărora:– Art. 584: "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate.";– Art. 616: "Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-i despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."Autorii excepţiei susţin că art. 584 din Codul civil încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 24 – Dreptul la apărare, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale – Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent şi imparţial stabilit prin lege. În susţinerea neconstituţionalităţii art. 616 din Codul civil se invocă încălcarea art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, ambele din Constituţie. Se mai invocă şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – Protecţia proprietăţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:O primă critică priveşte dispoziţiile art. 584 din Codul civil, care, în opinia autorilor excepţiei, contravine art. 16 şi 24 din Constituţie, precum şi dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin aceea că "proprietarul fondului învecinat căruia i se opune o acţiune în grăniţuire este plasat într-un dezavantaj net faţă de cel care invocă grăniţuirea, neavând la îndemână pârghii procesuale efective de a paraliza acţiunea introdusă împotriva lui." Analizând textul de lege criticat, potrivit căruia "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate", prin raportare la prevederile constituţionale şi convenţionale invocate ca fiind încălcate, Curtea constată că aceste susţineri sunt neîntemeiate. Art. 584 din Codul civil dispune în legătură cu dreptul proprietarului unui imobil de a cere stabilirea hotarelor acestuia, pe cheltuiala comună a proprietarilor învecinaţi, ceea ce nu numai că nu încalcă dreptul de proprietate, ci, dimpotrivă, îl ocroteşte. Dreptul de a pretinde şi de a obţine grăniţuirea proprietăţii este efectul caracterului real şi absolut al dreptului de proprietate, în virtutea căruia orice proprietar poate pretinde de la ceilalţi respectarea proprietăţii sale. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie şi nici art. 16 din aceasta, referitor la egalitatea în drepturi. Astfel, din cuprinsul textului de lege criticat nu reiese că "proprietarul fondului învecinat" nu are la dispoziţie toate mijloacele procesuale pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, iar violarea principiului egalităţii în drepturi există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale. Or, din prevederile art. 584 din Codul civil nu rezultă instituirea unui asemenea tratament.Considerentele arătate justifică şi respingerea susţinerilor privind încălcarea art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent şi imparţial stabilit prin lege.Cea de-a doua critică de neconstituţionalitate priveşte art. 616 din Codul civil, în legătură cu care se susţine că încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – Protecţia proprietăţii.Analizând aceste susţineri, Curtea constată că art. 616 din Codul civil a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi, de exemplu, prin Decizia nr. 536 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, aceasta a statuat că dreptul de servitute este un drept real imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care presupune prin natura sa imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate în deplinătatea atributelor sale. Dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate, permisă de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Aşadar, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în aşa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept.Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.Pentru argumentele înfăţişate, urmează a fi respinse şi criticile potrivit cărora art. 616 din Codul civil este contrar art. 1 – Protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele referitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 584 şi art. 616 din Codul civil, excepţie ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian şi Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Gabriela Dragomirescu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește