DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 416 și 421 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Lucian Hacman în Dosarul nr. 9.080/63/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.274D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, reprezentată de deciziile nr. 644 din 1 noiembrie 2016 și nr. 133 din 7 martie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.080/63/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 416 și 421 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liviu Lucian Hacman într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva unei sentințe prin care s-a constatat perimarea cererii formulate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce privește definirea motivelor imputabile părții, întrucât nu stabilește condițiile în care uneia dintre părți i se poate reproșa nelucrarea dosarului pentru o perioadă mai mare de 6 luni, aducând atingere dreptului la un proces echitabil. Autorul excepției precizează că, în speță, suspendarea judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pusă în discuție din oficiu de instanța de judecată, acesteia revenindu-i și obligația obținerii deciziei definitive dintr-un alt dosar, în vederea judecării cauzei suspendate. … 6.În ceea ce privește art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă se susține că încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, având în vedere, pe de o parte, că termenul de 5 zile de la pronunțare în care se poate depune recurs împotriva hotărârii prin care se constată perimarea este prea scurt, fiind acordat de la data pronunțării, și nu de la data comunicării. Or, în lipsa comunicării sentinței, nu se poate depune un recurs motivat pentru că nu se cunosc cauzele care au dus la constatarea perimării acțiunii. … 7.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că sintagma "motive imputabile părții", menționată la art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu are caracter vag, dispozițiile Codului de procedură civilă stabilind în mod clar care sunt obligațiile părților interesate referitoare la continuarea procesului în cazul suspendării acestuia. Referitor la prevederile art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă arată că faptul că termenul pentru exercitarea recursului în cazul perimării curge de la pronunțare nu este de natură să încalce principiile constituționale, întrucât părțile sunt încunoștințate despre termenele de judecată, având posibilitatea de a-și formula apărările. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 416 și 421 din Codul de procedură civilă, dar din considerentele acesteia rezultă că autorul excepției a formulat critici de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 416 alin. (1) și ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 416 alin. (1):(1)Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. … – Art. 421 alin. (2) teza întâi:(2)Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. (…). …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia susține că art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce privește definirea motivelor imputabile părții pentru care cererea a rămas în nelucrare, în condițiile în care, în cauză, suspendarea judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind pusă în discuție din oficiu de instanța de judecată. Din aceeași perspectivă a calității legii, cu referire la pretinsa lipsă de claritate a sintagmei „motive imputabile” din cuprinsul prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, paragraful 17, prin care a arătat că instanța de recurs va aprecia dacă aspectele învederate de parte pot să justifice inacțiunea sa în ceea ce privește introducerea unei cereri de redeschidere după suspendare a procesului sau dacă, dimpotrivă, aceasta a lăsat procesul în nelucrare din motive imputabile sieși, dovedind lipsa de stăruință cu privire la finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma „motive imputabile” va fi analizată de instanța care se pronunță asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată ar avea un caracter vag și imprecis, întrucât, față de regulile de procedură clare și inechivoce care guvernează procesul civil, dacă partea interesată acționează cu diligență și bună-credință, textul criticat îi oferă acesteia posibilitatea de a avea reprezentarea a ceea ce ar putea să constituie motive imputabile în ceea ce privește atitudinea proprie față de continuarea procesului. … 14.Și în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, respingând-o ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 133 din 7 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 22 mai 2019, paragraful 19, și prin Decizia nr. 741 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 19 aprilie 2018, paragraful 21, a statuat că sancțiunea procedurală a perimării este determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra unor raporturi juridice deduse judecății prin cererea de chemare în judecată lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părții. Perimarea și, implicit, consecințele ei, prevăzute de art. 422 din Codul de procedură civilă, ar fi putut fi evitate dacă părțile s-ar fi interesat în perioada de 6 luni de la data suspendării cauzei de stadiul în care se află judecata. … 15.Față de criticile formulate, referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul pentru introducerea recursului împotriva hotărârii care constată perimarea, Curtea a reținut că prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la pronunțarea hotărârii nu încalcă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, întrucât părțile sunt încunoștințate din timp despre judecată și, prin urmare, au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. … 16.Referitor la susținerile potrivit cărora termenul de recurs ar trebui să curgă de la momentul comunicării hotărârii supuse recursului, Curtea a observat că, în Codul de procedură civilă, legiuitorul a reglementat prin art. 487 alin. (1) că „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs”. Excepția de la regula enunțată este dată, așadar, prin trimiterea la prevederile art. 470 alin. (5), care vizează termenul de exercitare a apelului, precizând că, în cazul în care acesta curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge însă de la data comunicării hotărârii. În consecință, în mod similar, și în situația în care termenul de exercitare a recursului curge de la pronunțare, acesta va fi formulat în respectivul termen, dar pentru motivarea sa termenul va curge de la comunicarea hotărârii atacate. … 17.De altfel, Curtea a observat că instanța sesizată cu soluționarea recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea analizează dacă această măsură a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la perimarea cererii și nu fondul cererii a cărei perimare se constată, perimarea fiind un incident procedural intervenit în cursul unui proces. … 18.Totodată, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, prin care a statuat în mod constant că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție care rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența […] și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, și ale art. 129, potrivit cărora „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, cele statute în deciziile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Lucian Hacman în Dosarul nr. 9.080/63/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 416 alin. (1) și ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește