DECIZIE nr. 824 din 16 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 21 şi art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală



Ion Predescu – preşedinteKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 21 şi art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vanessa" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 126/C/2006 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 126/C/2006, Tribunalul Timiş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 21 şi art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Vanessa" – S.R.L. din Timişoara cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 10.202/2005 pronunţate de Judecătoria Timişoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală contravin art. 16 şi art. 56 din Constituţie, deoarece "acordă un privilegiu instituţiilor publice în raport cu ceilalţi contribuabili, introducând în categoria creanţelor fiscale şi, respectiv, a creanţelor bugetare şi alte sume decât cele provenite din taxe şi impozite – aşa cum prevede art. 1 şi art. 21 din Codul de procedură fiscală".Tribunalul Timiş – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare şi concluziile scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 1, 21 şi art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală (Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003), republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, alin. (3) al art. 133 din acest act normativ a fost modificat prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 166/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 19 mai 2006, fiind păstrată însă soluţia legislativă iniţială.Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 1: "(1) Prezentul cod reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal.(2) Prezentul cod se aplică şi pentru administrarea drepturilor vamale, precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel. … (3) Prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se înţelege ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale în legătură cu: … a) înregistrarea fiscală; … b) declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat; … c) soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale."; … – Art. 21: "(1) Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal.(2) Din raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: … a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanţe fiscale principale; … b) dreptul la perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii. … (3) În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptăţit să solicite stingerea obligaţiei fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligaţie în locul debitorului. … (4) În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective."; … – Art. 133 alin. (3): "Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri proprii şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale, precum şi creanţele care se încasează, se administrează, se contabilizează şi se utilizează de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. provenite din fondurile alocate de la bugetul de stat, se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 56 referitoare la contribuţii financiare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în fapt, critica de neconstituţionalitate priveşte doar dispoziţiile art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, care, în opinia autorului excepţiei, nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 1 şi art. 21 din acest act normativ.Articolul 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ca şi în prezenta cauză şi cu motivare asemănătoare. În acest sens este Decizia nr. 70 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, prin care Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat creează o inegalitate juridică între autorităţile publice locale şi contribuabilii persoane juridice, în ceea ce priveşte modalitatea de constituire a titlurilor executorii, este neîntemeiată.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Nici critica privind înfrângerea prevederilor art. 56 din Constituţie nu poate fi primită, deoarece acestea nu interzic stabilirea, prin lege, a procedurilor de recuperare a creanţelor statului, ci cuprind doar regula generală privind plata impozitelor şi a altor taxe la cheltuielile publice.Pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 şi art. 21 din Codul de procedură fiscală nu contravin prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.În sfârşit, pretinsa neconcordanţă dintre dispoziţiile art. 133 alin. (3) şi alte dispoziţii ale actului normativ criticat nu constituie o problemă de constituţionalitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 21 şi art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vanessa" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 126/C/2006 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2006.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent şef,Doina Suliman_____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește