DECIZIE nr. 822 din 26 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Li Renshan în Dosarul nr. 5.511/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul autorizat de limba chineză, desemnat spre a asigura traducerea în cauză, dl Ioan Budura.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 265/2009 a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.511/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Li Renshan într-o cauză având ca obiect o acţiune în anulare a unei decizii de returnare de pe teritoriul României, emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, precum şi obligarea acestuia la prelungirea dreptului de şedere în România în scop de muncă şi la prelungirea autorizaţiei de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt lipsite de claritate şi precizie în sensul prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, pentru prelungirea dreptului de şedere în România este necesară, pe de o parte, prezentarea contractului individual de muncă vizat de inspectoratul de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul, iar pe de altă parte, aceeaşi lege sancţionează angajatul în caz de neprezentare a certificatului fiscal emis angajatorului de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul public naţional. Prin urmare, condiţiile legale pentru prelungirea dreptului de şedere în România în scopul angajării în muncă sunt excesive şi discriminatorii, faţă de situaţia cetăţenilor români, şi îngrădesc dreptul constituţional la muncă, mai ales când neîndeplinirea acestora nu poate fi imputată solicitantului dreptului.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, impunerea unor condiţii cetăţenilor străini pentru acordarea dreptului la muncă pe teritoriul României neavând semnificaţia încălcării acestui drept sau a principiului nediscriminării.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate privind nesocotirea principiului nediscriminării, din moment ce actul normativ atacat se adresează în exclusivitate străinilor, şi nu cetăţenilor români. Cât priveşte invocarea dreptului la muncă, pretins încălcat, precizează că art. 41 din Constituţie consacră un drept fundamental şi general, nu şi absolut, ceea ce permite legiuitorului instituirea unor condiţii legale specifice pentru exercitarea dreptului la muncă. Mai arată că textul de lege criticat conţine norme suficient de clare şi precise, astfel încât destinatarul acesteia să înţeleagă atât comportamentul cerut de lege, cât şi consecinţele nerespectării ei.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituţionale. Arată, în acest sens, că textul de lege criticat reprezintă o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea, de către titulari, a drepturilor şi intereselor lor legitime. Totodată, apreciază că reglementarea examinată corespunde condiţiilor de precizie şi previzibilitate specifice normei juridice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu următorul conţinut:Art. 56. – Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă: „(1) Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, dacă: […] e) certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul public naţional, doar la prelungirile ulterioare sau dacă între data înregistrării solicitării pentru eliberarea autorizaţiei şi data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de şedere au trecut mai mult de 60 de zile.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Constituţie referitoare la neîngrădirea dreptului la muncă şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România au mai fost supuse examenului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme fundamentale şi convenţionale invocate şi faţă de critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, reţinând, pentru argumentele acolo expuse, că prevederile de lege criticate nu cuprind norme de natură să aducă atingere dreptului la muncă sau principiului nediscriminării. Aşa fiind, pentru identitate de raţiune, această soluţie se menţine şi în dosarul de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Li Renshan în Dosarul nr. 5.511/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește