DECIZIE nr. 82 din 27 aprilie 2000

privind constituţionalitatea iniţiativei legislative de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie



Prin adresa nr. XIV/137 din 29 februarie 2000 preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativă de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie, initiata de 689.237 cetăţeni, împreună cu listele cuprinzând semnăturile initiatorilor, spre competenţa examinare a constituţionalităţii acesteia.Din cuprinsul documentaţiei înregistrate la Curtea Constituţională rezultă ca iniţiativa legislativă a fost depusa la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la data de 19 ianuarie 2000 de un "grup de acţiune pentru strângerea semnaturilor", în numele căruia au semnat domnii Mircea Ionescu-Quintus, Valeriu Stoica şi Puiu Hasotti, cu menţionarea calităţii acestora de preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte ai Partidului Naţional Liberal.Iniţiativa legislativă vizează revizuirea prevederilor art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie, potrivit cărora: "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Textul propus de iniţiatorii revizuirii ar urma să aibă următorul conţinut: "Proprietatea privată este garantată în mod egal de lege, indiferent de titular." Se propune, asadar, înlocuirea termenului "ocrotită" cu termenul "garantată".Împreună cu iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei a fost transmis Curţii Constituţionale şi Avizul Consiliului Legislativ nr. 88 din 9 februarie 2000. Consiliul Legislativ a avizat negativ aceasta propunere legislativă, considerând, în esenta, că nu sunt respectate dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999.Documentaţia anexată la iniţiativa de revizuire conţine şi un număr de 73 de dosare, cuprinzând liste cu semnături ale cetăţenilor din 41 de judeţe ale tarii şi din cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti.Prin Încheierea din 2 martie 2000, pronunţată în temeiul art. 12 alin. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, Plenul Curţii a dispus declanşarea procedurii de examinare a iniţiativei legislative de revizuire a Constituţiei, stabilindu-se termen la 29 martie 2000.Luând în dezbatere aceasta iniţiativa legislativă, în temeiul art. 144 lit. a) şi h) din Constituţie, precum şi al art. 35 şi 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, plenul Curţii, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat judecarea cauzei pentru data de 19 aprilie 2000 şi apoi pentru data de 27 aprilie 2000, când a fost pronunţată prezenta decizie.CURTEA,examinând iniţiativa legislativă de revizuire a prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (2), teza întâi, raportată la dispoziţiile art. 146 şi 148 din Constituţie, dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, avizul Consiliului Legislativ nr. 88 din 9 februarie 2000, raportul întocmit de judecătorul desemnat în acest scop, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, retine următoarele:Competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona prezenta cauza se întemeiază pe prevederile art. 144 lit. a) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională "se pronunţa [ … ], din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei". Din aceste prevederi rezultă atributia Curţii de a se pronunţa asupra constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, indiferent de initiator, asadar inclusiv asupra iniţiativelor legislative de revizuire formulate de către cetăţeni, conform art. 144 lit. h) din Constituţie, potrivit cărora Curtea "verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni".Sub aspectul competentei, sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 47/1992, republicată, care detaliază atributia Curţii Constituţionale de a se pronunţa, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei [conform art. 144 lit. a) din Constituţie], precum şi dispoziţiile art. 35 din aceeaşi lege, care trimit la legea specială privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Această lege specială este, în prezent, Legea nr. 189/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, data la care a şi intrat în vigoare. Ea se aplică atât iniţiativelor care au ca obiect o propunere legislativă în domeniul legilor organice sau ordinare, cat şi celor referitoare la o propunere legislativă în domeniul legilor constituţionale, asadar în vederea revizuirii Constituţiei.Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999 prevede: „Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa, va verifica:a) caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei; … b) îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de sustinatori prezentate sunt atestate potrivit art. 5; … c) întrunirea numărului minim de sustinatori pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 73 şi, după caz, la art. 146 din Constituţie, precum şi respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole." … 1. Procedând la verificarea caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei legislative, Curtea retine ca, în redactarea actuala, art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie prevede că "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular". Pe de altă parte, prin iniţiativa de revizuire se propune înlocuirea termenului "ocrotită" cu termenul "garantată".Limitele revizuirii Constituţiei sunt prevăzute la art. 148, potrivit căruia: "(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. … (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta şi nici în timp de război." … Examinând textul modificării propuse prin iniţiativa de revizuire a art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie, Curtea Constituţională constata ca aceasta propunere nu încalcă nici una dintre interdicţiile stabilite prin art. 148 din Constituţie, fiind deci, sub acest aspect, constituţională.2. Potrivit prevederilor constituţionale ale art. 146 "(1) Revizuirea Constituţiei poate fi initiata de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele tarii, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative". … Verificand îndeplinirea acestor condiţii, Curtea Constituţională constata ca Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, intrata în vigoare la data de 14 decembrie 1999, stabileşte regulile procedurale referitoare la constituirea şi componenta comitetului de iniţiativa, publicarea în Monitorul Oficial al României a propunerii de revizuire a Constituţiei, avizul prealabil al Consiliului Legislativ, forma listelor de semnături ale susţinătorilor, datele pe care trebuie să le conţină aceste liste, condiţiile de atestare a listelor, înregistrarea propunerii legislative şi verificarea iniţiativei de către Curtea Constituţională.Din documentaţia anexată la sesizare rezultă ca strângerea semnaturilor pentru susţinerea iniţiativei de revizuire a Constituţiei s-a realizat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 189/1999. De aceea, aceste operaţiuni nu pot fi supuse verificării prin raportare la condiţiile stabilite prin aceasta din urma lege, întrucât, în acest fel, ar fi incalcate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.”Dispoziţiile finale cuprinse în art. 12 din Legea nr. 189/1999, conform cărora „Legea nu se aplică iniţiativelor legislative ale cetăţenilor, cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat până la data intrării ei în vigoare”, nu pot fi interpretate în sensul că s-ar aplica tuturor operaţiunilor pe care le implica exercitarea acelor iniţiative legislative asupra cărora Curtea Constituţională nu se pronunţase până la data de 14 decembrie 1999.În aceste condiţii şi având în vedere ca – anterior Legii nr. 189/1999 – nu a existat vreo alta reglementare legală în materie, Curtea Constituţională retine ca absenta unei legi în vigoare în perioada în care s-au întocmit, s-au semnat şi s-au atestat listele de sustinatori nu poate îngrădi exercitarea de către cetăţeni a dreptului constituţional de a iniţia propuneri legislative, inclusiv pentru revizuirea Constituţiei, prevederile art. 146 din aceasta fiind aplicabile în mod direct. În acest sens este jurisprudenta constanta a Curţii, astfel cum rezultă din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 27 iulie 1995 privind proiectul Legii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale şi din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2 din 27 iulie 1995 privind proiectul Legii regimului juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 3 august 1995, precum şi din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 aprilie 1997 cu privire la iniţiativa legislativă de modificare a art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 6 mai 1997.Întrucât ratiunile care au stat la baza acestei jurisprudente existau, de asemenea, şi în perioada (anterioară datei intrării în vigoare a Legii nr. 189/1999) în cursul căreia au fost realizate unele dintre operaţiunile aferente iniţiativei legislative ce face obiectul prezentei decizii, rezultă ca atât considerentele, cat şi soluţia pronunţată prin hotărârile menţionate ale Plenului Curţii Constituţionale sunt pe deplin aplicabile şi acestor operaţiuni, care, în măsura în care nu contravin prevederilor art. 146 din Constituţie, îşi păstrează valabilitatea.Asa fiind, referitor la iniţiativa legislativă de revizuire a art. 41 alin. (2), teza întâi, din Constituţie, Curtea Constituţională nu poate verifica autenticitatea semnaturilor de pe liste, dacă semnatarii au calitatea de cetăţeni cu drept de vot şi nici dacă aceştia au domiciliul în judeţele pe listele cărora au semnat şi, în consecinţa, nu se poate retine neîndeplinirea condiţiilor de ordin formal, prevăzute la art. 146 din Constituţie, referitoare la numărul minim necesar de sustinatori şi la dispersia acestora în judeţele tarii şi în municipiul Bucureşti.Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 41 alin. (2), teza întâi, ale art. 144 lit. a), art. 146 şi 148 din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999, precum şi ale art. 35 şi 36 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Constata ca iniţiativa legislativă privind revizuirea prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (2), teza întâi, nu încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţie, referitoare la limitele revizuirii.2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetăţeni a iniţiativei legislative, în vigoare în perioada în care s-au întocmit, s-au semnat şi s-au atestat listele de sustinatori, nu se pot verifica autenticitatea semnaturilor din liste, calitatea de cetăţeni cu drept de vot a semnatarilor şi nici dispersia teritorială a acestora, pentru a se pronunţa asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 146 din Constituţie.Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României.Definitivă şi obligatorie.Deliberarea a avut loc la data de 27 aprilie 2000 şi la ea au participat: Lucian Mihai, preşedinte, Costica Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Romul Petru Vonica, judecători.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește