DECIZIE Nr. 82*) din 16 iulie 1996

Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Costica Bulai – preşedinteLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorFlorentina Geangu – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 6 februarie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 5.735/1995, a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, invocată de inculpatul Costencu Gheorghe. În susţinerea excepţiei se arata ca prevederile art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, sanctionind operaţiunile cu metale preţioase, aduc o limitare a dreptului de proprietate, pe care Constituţia îl ocroteşte, şi în special a prerogativei esenţiale a acestuia – dispoziţia.În raport cu evoluţia ulterioară a reglementării legale în materie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate considera ca, în prezent, bijuteriile cumpărate în ţara sau aduse din străinătate pot fi deţinute în proprietate fără nici o restrictie, iar la nevoie pot fi vîndute. Numai în cazul în care acestea au fost cumpărate în scopul revinzarii şi, cu aceasta ocazie, s-au derulat operaţiuni comerciale ilicite, fapta poate fi sancţionată însă în baza Legii nr. 12/1990, atragind răspunderea contravenţională, iar nu răspunderea penală.Exprimindu-şi opinia cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, instanţa opineaza că nu suntem în prezenta unei dezincriminari. Potrivit art. 67 din Decretul nr. 244/1978, infracţiunile prevăzute în art. 50 alin. 1 lit. a)-d) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 210/1960. Împrejurarea ca art. 37 din Decretul nr. 210/1960 a fost abrogat prin Decretul-lege nr. 9/1989 nu echivaleaza cu dezincriminarea faptelor prevăzute în art. 50 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, aceasta abrogare neputind influenţa norma de trimitere, care este art. 67 şi al cărui conţinut, fixat la momentul adoptării, subzistă şi în prezent.CURTEA,examinînd încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum şi dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, retine:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 23 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 şi potrivit practicii sale constante, Curtea constata ca este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată, întrucît, chiar dacă dispoziţiile legale contestate sunt anterioare Constituţiei, raporturile juridice stabilite pe baza lor sunt posterioare intrării în vigoare a acesteia.Prevederile art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curte. Astfel, prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, considerind ca acest text ar fi neconstitutional în măsura în care ar fi interpretat în continuare în sensul că operaţiunile cu bijuterii – vînzare, cumpărare, mijlocire – pot fi efectuate numai de agenţii economici cu capital de stat. Asa fiind, Curtea a considerat ca textul respectiv, precum şi prevederile art. 25 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 au înţelesul ca este posibil ca orice agent economic să efectueze astfel de operaţiuni cu bijuterii, dacă sunt menţionate în obiectul sau de activitate şi este autorizat – când este cazul – potrivit legii; textele respective au, în condiţiile actuale, rolul de a-i opri pe cei care nu au astfel de abilitari şi incearca sa eludeze regimul special instituit cu privire la metalele şi pietrele preţioase, precum şi alte dispoziţii legale, cum sunt cele fiscale sau cele care reglementează îndatoririle profesionale ale comercianţilor.Totodată, Curtea a constatat ca dispoziţia art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, corelata cu prevederea înscrisă în art. 25 lit. c) din acelaşi decret, nu pune în discuţie dreptul de proprietate, ci se referă în exclusivitate la efectuarea unor operaţiuni interzise de lege care, fiind săvârşite în anumite circumstanţe, constituie infracţiuni. Căci, arata Curtea, este unanim admis ca legiuitorul poate institui, în interes general, un regim special cu privire la producerea, deţinerea, circulaţia unor bunuri de interes naţional, economic sau strategic.Curtea Constituţională a hotărît ca, sub rezerva interpretării date în motivarea excepţiei – şi care a fost menţionat aici -, art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 este conform cu Constituţia.Argumentele care fundamentează Decizia Curţii Constituţionale nr. 19/1993 subzistă şi în speta de faţa, întrucît nu exista nici un element nou care să le infirme şi deci să facă necesară reconsiderarea lor, astfel ca motivul de neconstituţionalitate, întemeiat pe încălcarea prevederilor art. 41 din Constituţie, este nefondat.În concluzie, Curtea constata ca stabilirea la speta a împrejurării ca bijuteriile s-au cumpărat ori nu în scop de revinzare, a faptului dacă s-a savirsit sau nu o activitate comercială ilicită, precum şi dacă este cazul răspunderii contravenţionale sau a celei penale nu este în căderea Curţii, fiind atributul exclusiv al organelor abilitate cu aplicarea legii.Referitor la problemele legate de aplicarea textului art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, în raport cu abrogarea art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 210/1960, Curtea constata ca acestea nu au relevanta în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Într-adevăr, asa cum a fost formulată, excepţia are în vedere exclusiv concordanta dintre art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie care ocrotesc proprietatea privată. De altfel, aspectele legate de consecinţele abrogării art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 210/1960 au făcut obiectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 82 din 20 septembrie 1995, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 1996, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 martie 1996.În consecinţa, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate:CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978, invocată de inculpatul Costencu Gheorghe în Dosarul nr. 5.735/1995 al Judecătoriei Tulcea.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată la data de 16 iulie 1996.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește