DECIZIE nr. 819 din 9 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate „Univers” în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.955 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Federaţia Energia Mileniului III şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspund reprezentanţii autorilor excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Reprezentanţii autorilor excepţiei sunt de acord cu conexarea.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1955 D/2006 la Dosarul nr. 1.954 D/2006, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate "Univers" solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că negocierea contractului colectiv de muncă ar trebui să aibă loc anual, iar în situaţia în care unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă, se poate declanşa un conflict de interese. Modul în care direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie Timiş, respectiv Constanţa, au înţeles să aplice prevederile legale criticate a eliminat posibilitatea ca salariaţii să obţină majorări salariale, conform revendicărilor formulate, aducându-se atingere dreptului acestora la negocieri colective, precum şi dreptului la grevă.Reprezentantul Federaţiei Energia Mileniului III solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că prin textele de lege criticate se aduce atingere dreptului la grevă. Astfel, în situaţia în care unitatea începe negocierile fără a ţine cont de revendicările formulate de salariaţi, aceştia nu pot declanşa un conflict de interese datorită interdicţiei instituite prin art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât, potrivit art. 43 alin. (2) din Legea fundamentală, condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 23 iunie 2006, pronunţate în dosarele nr. 8.891/3/CA/2006 şi nr. 8.892/3/CA/2006, Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.Excepţia a fost ridicată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate "Univers" şi de Federaţia Energia Mileniului III în cauze având ca obiect obligarea direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie Timiş, respectiv Constanţa, la înregistrarea sesizării în vederea concilierii unor conflicte de interese.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 130/1996, au avut loc negocierile anuale obligatorii pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncă. Întrucât nu s-a ajuns la un acord cu privire la revendicările salariale, sindicatele au sesizat direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie Timiş, respectiv Constanţa, în vederea înregistrării sesizării pentru concilierea conflictului de interese. Aceste instituţii au refuzat înregistrarea sesizării, motivând că, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese şi că excepţia de la această regulă, prevăzută de alin. (2) al art. 13 din acelaşi act normativ, în conformitate cu care fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d), nu are incidenţă în speţă, deoarece unitatea nu a refuzat începerea negocierilor colective. Aşa fiind, autorii excepţiei consideră că în asemenea condiţii salariaţii nu-şi pot realiza revendicările salariale şi nu pot recurge la grevă, dispoziţiile legale criticate încălcând următoarele drepturi constituţionale: dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă şi dreptul sindicatelor de a contribui la apărarea şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. Totodată, consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 6 paragraful 4 privind asigurarea dreptului lucrătorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă din Carta socială europeană, revizuită, precum şi prevederile art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de către statele părţi a dreptului la grevă din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, arătând că în speţă se pune o problemă de aplicare a legii, "de competenţa instanţelor judecătoreşti", deoarece Curtea Constituţională nu poate cenzura o eventuală aplicare neconstituţională a legii. Totodată, mai arată că dreptul salariaţilor la grevă nu este un drept absolut, ci, potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituţie, acesta se exercită în condiţiile şi limitele stabilite de lege, şi că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la negocieri colective.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, conflictul de interese intervine numai în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor colective, iar exercitarea dreptului la grevă se poate face numai în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 12 – "Conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii:a) unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat; … b) unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi; … c) unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate; … d) unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă." … – Art. 13 – "(1) Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.(2) Fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d)." … Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepţiei ca aducând atingere următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale; art. 41 alin. (5) referitor la dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective şi art. 43 privind dreptul la grevă, precum şi dispoziţiilor art. 6 pct. 4 privind asigurarea dreptului lucrătorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă din Carta socială europeană, revizuită, şi prevederilor art. 8 pct. 1 lit. d) referitoare la asigurarea de către statele părţi a dreptului la grevă din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine următoarele:Prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 instituie regula potrivit căreia pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese. Excepţia de la această regulă este prevăzută în alin. (2) al art. 13, în conformitate cu care fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d).Curtea observă că, potrivit art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999, una dintre situaţiile în care se pot declanşa conflicte de interese este aceea când „unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă”.Curtea reţine că îndeplinirea acestei obligaţii nu poate fi privită strict formal, prin simplul act al începerii negocierilor, neurmat de stăruinţa unităţii pentru realizarea unei înţelegeri cu salariaţii în scopul încheierii contractului colectiv de muncă. Aceasta rezultă şi din faptul că la lit. b) a aceluiaşi articol este prevăzută una dintre situaţiile în care pot fi declanşate conflicte de interese, şi anume atunci când "unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi".Totodată, Curtea mai observă că revendicările salariaţilor pot viza şi salariile, obiect al negocierilor colective obligatorii în fiecare an. Or, refuzul formal şi ferm al unităţii de a accepta orice revendicare a salariaţilor în această problemă, neurmat de niciun fel de consecinţe legale, ar face ca salariaţii să nu îşi poată valorifica revendicările salariale niciodată, chiar dacă acestea sunt legale şi justificate.În sensul celor precizate mai sus, Curtea constată că textele de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie contrară prevederilor constituţionale privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă şi dreptul sindicatelor de a contribui la apărarea şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor şi nici celor privind asigurarea dreptului lucrătorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă, din Carta socială europeană, revizuită, şi celor referitoare la asigurarea de către statele părţi a dreptului la grevă din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ridicând însă probleme de interpretare şi aplicare, a căror rezolvare intră în competenţa instanţei de judecată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate „Univers” în Dosarul nr. 8.891/3/CA/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Federaţia Energia Mileniului III şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate „Univers” în Dosarul nr. 8.892/3/CA/2006 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește