DECIZIE nr. 811 din 3 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia



Augustin Zegrean – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorSimona Ricu – procurorFabian Niculae – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Medical Trust” – S.A. în Dosarul nr. 22.328/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 22.328/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Medical Trust" – S.A. într-un dosar având ca obiect obligaţia de a face.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că art. 136 alin. (3) din Constituţie stabileşte că fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, alături de numărul obiectelor exemplificativ enumerate, şi alte bunuri stabilite prin lege organică. Domeniul public cuprinde dreptul de proprietate al statului sau unităţilor teritoriale asupra bunurilor care prin natura lor sunt de uz sau de interes public ori sunt declarate ca atare prin lege. Dispoziţiile art. II din Legea nr. 303/2008 nu au declarat bunurile imobile şi mobile în cauză ca fiind de uz sau interes public local înainte de a le trece din proprietatea privată a statului în proprietatea publică privată a autorităţii administrativ-teritoriale. În ceea ce priveşte modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate publică, acestea sunt reglementate în art. 7 din Legea nr. 213/1998, legea permiţând ca anumite bunuri proprietate publică să fie dobândite prin trecerea lor din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale pentru cauze de utilitate publică. Or, bunurile ce fac obiectul Legii nr. 303/2008 nu au fost declarate de utilitate sau de interes public, iar prin prevederile legale criticate se instituie o modalitate sui generis de trecere a unor categorii de bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. Nu poate exista, potrivit Constituţiei şi Legii nr. 213/1998, un domeniu public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale, astfel cum se prevede în art. II pct. 9 din Legea nr. 303/2008. Mai mult, prin dispoziţiile art. II din acest act normativ se adaugă noi subiecte de drept public „sectoarele municipiului Bucureşti” -, încălcându-se astfel prevederile legale mai sus enumerate. Prin dispoziţiile art. II din aceeaşi lege se încalcă şi principiul autonomiei locale prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituţie. Pct. 1 al art. II din aceeaşi lege, în opinia autorului, naţionalizează bunurile mobile ale chiriaşilor din respectivele imobile prin trecerea lor din proprietatea privată a statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, fapt ce contravine art. 136 alin. (5). În fine, autorul apreciază că legea a fost adoptată cu încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia prin lege organică se reglementează regimul juridic general al proprietăţii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială apreciază că este posibil ca art. II din Legea nr. 303/2008 să aibă unele inadvertenţe raportat la art. 136 alin. (3) din Constituţie, dar nu au rezultat cu claritate indicii de neconstituţionalitate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al părţilor prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.Examinând obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie, din examinarea succesiunii actelor normative în materie, dispoziţiile art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate şi completate prin art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, astfel cum dispoziţiile art. II pct. 1 din această ordonanţă au fost, la rândul lor, modificate şi completate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008. Textele legale criticate au următorul conţinut:– "Art. II. – 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film”, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective.2. Bunurile mobile aflate în inventarul sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale locale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora.[…]5. Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativteritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.[…]9. Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, se interzice autorităţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorităţi administrativ-teritoriale.[…]11. În cazul sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic care la data preluării fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzării de film cinematografic, autorităţile administraţiei publice locale pot iniţia procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispoziţiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, dacă difuzarea de film cinematografic s-a făcut constant şi au fost respectate toate clauzele contractuale.12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot să notifice intenţia de cumpărare consiliului local al autorităţii administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră supremaţia Constituţiei, art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantării dreptului de proprietate privată, art. 76 alin. (1) care prevăd că "Legile organice (…) se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere", art. 120 referitor la principiul autonomiei locale şi art. 136 alin. (3) şi (5) referitor la proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că asupra dispoziţiilor legale criticate s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile art. II pct. 2 (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor şi al grădinilor de spectacol cinematografic), pct. 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006 sunt neconstituţionale şi a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din aceeaşi lege.Întrucât prevederile art. II pct. 2, 11 şi 12 au fost declarate neconstituţionale (în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor şi al grădinilor de spectacol cinematografic) prin decizia menţionată şi având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea urmează să respingă ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006.Referitor la dispoziţiile art. II pct. 1, 5 şi 9 din Legea nr. 328/2006, avându-se în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din Legea nr. 328/2006 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 2, 11 şi 12 din Legea nr. 328/2006, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Medical Trust” – S.A. în Dosarul nr. 22.328/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, 5 şi 9 din Legea nr. 328/2006, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecată.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.PREŞEDINTE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește