DECIZIE nr. 809 din 3 iulie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale nr. 36/1995



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ilie Gărgăriţă în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal răspunde partea Riţa Gărgăriţă, în nume personal şi ca mandatar al autorului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi Gheorghe Tara, mandatar al părţii Magdalena Veronica Tara, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele Curţii învederează mandatarilor faptul că, potrivit art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, nu pot pune concluzii în faţa instanţei constituţionale.Cauza este în stare de judecată.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 32/2004.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 31.220/299/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale nr. 36/1995. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ilie Gărgăriţă în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze privind acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unor acte de moştenire şi a celor de revendicare a unui imobil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât exclud posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de către autorul excepţiei.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Avocatul Poporului consideră că, fiind parte în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă, nu îşi poate exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit cărora: „Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.”Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor criticate, raportate la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 24 şi ale art. 44, s-a pronunţat prin Decizia nr. 32/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 13 februarie 2004.Cu acel prilej, Curtea a reţinut că susţinerea în sensul că prevederile de lege atacate exclud posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se face nicio distincţie între succesori şi terţele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moştenitor emis cu încălcarea legii.Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. (1) coroborat cu art. 100 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc şi pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.În consecinţă, nu poate fi primită susţinerea referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi.De asemenea, nu poate fi primită susţinerea autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 24 şi 44 din Legea fundamentală, întrucât certificatul de moştenitor prin care se atestă calitatea de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate şi nu înlătură posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi de a-şi apăra drepturile şi interesele în justiţie.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În plus, Curtea observă că celelalte susţineri ale autorului excepţiei referitoare la desfăşurarea procesului în faţa instanţei de judecată nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintă aspecte de aplicare şi interpretare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 din Legea notarilor şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ilie Gărgăriţă în Dosarul nr. 31.220/299/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește