DECIZIE nr. 806 din 3 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală şi art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Augustin Zegrean – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorSimona Ricu – procurorFabian Niculae – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală şi art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială S.M.R. – S.A. Balş în Dosarul nr. 1.521/184/2009 al Tribunalului Olt – Secţia penală.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.521/184/2009, Tribunalul Olt – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală şi art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială S.M.R. S.A. Balş într-un dosar având ca obiect o plângere împotriva rezoluţiilor procurorului de netrimitere în judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că modul de redactare a art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 implică interpretări diferite, ceea ce constituie o formă de îngrădire, de îngreunare, a accesului la justiţie, la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Rezultă din dispoziţiile acestui articol că procurorul, care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiului legalităţii, nu poate dispune din oficiu începerea cercetării penale decât în urma unei sesizări făcute de adunarea generală.Reglementarea creează confuzii între răspunderea civilă şi cea penală, părţile fiind în situaţia de a primi o interpretare prin care se adaugă la lege de către magistrat, cu consecinţa întârzierii litigiului. Interpretările textului menţionat conduc implicit la tergiversarea soluţionării, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În ceea ce priveşte reglementarea art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, autorul apreciază că prin respingerea ca nefondată a plângerii, fără a se administra probe de care se ia în mod nemijlocit cunoştinţă, judecătorul încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la un proces echitabil şi pe cele ale art. 124 alin. (2) referitoare la egalitatea părţilor şi la imparţialitatea justiţiei.Tribunalul Olt – Secţia penală apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală şi art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, prevederi care au următorul conţinut:– Art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală: "Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;";– Art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990: „Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind liberul acces la justiţie, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, aşa cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, criticile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate vizează chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii ce sunt de competenţa instanţelor de judecată. În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, rezultă că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că asupra acestor dispoziţii s-a mai pronunţat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 170 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 25 aprilie 2005, şi prin Decizia nr. 903 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 12 august 2009.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, Societatea Comercială S.M.R. – S.A. Balş în Dosarul nr. 1.521/184/2009 al Tribunalului Olt – Secţia penală.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.PREŞEDINTE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește