Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 7 august 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 1.927/219/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.927/219/2007, Tribunalul Cluj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Man în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unui apel.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât exclud posibilitatea ca hotărârea care prejudiciază interesele unei persoane care nu a fost parte în proces să fie atacată şi de aceasta.Tribunalul Cluj – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece recurentul are posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată pentru apărarea drepturilor sale prin formularea unei cereri proprii de chemare în judecată împotriva persoanelor care îi încalcă dreptul de proprietate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:– Art. 294 alin. 1: "În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. […]";– Art. 316: "Dispoziţiile de procedură privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol."Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (2) şi (3) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 294 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 424 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 26 iunie 2006. Cu acel prilej, Curtea a statuat că interdicţia introducerii unor cereri noi în apel este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părţilor. Soluţia derivă din rolul instanţei de apel, şi anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa sa. De asemenea, Curtea a reţinut că interdicţia introducerii de cereri noi în apel nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, întrucât nimic nu împiedică părţile în proces să formuleze noi pretenţii pe calea unei alte acţiuni civile.Întrucât textul de lege criticat nu împiedică în niciun mod părţile interesate să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor legitime, iar în acest cadru să beneficieze de toate garanţiile ce caracterizează dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil, nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală.Neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Cu privire la susţinerile autorului excepţiei referitoare la faptul că, fiind terţ dobânditor al unui drept real, nu poate face recurs împotriva unei sentinţe civile date într-un litigiu în care nu a fost parte, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 şi celor ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, autorul excepţiei are posibilitatea de a se adresa justiţiei, pe calea unei acţiuni proprii, pentru apărarea drepturilor sale, în speţă a dreptului de proprietate. Faptul că nu poate exercita o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-un litigiu în care nu a fost parte nu are semnificaţia îngrădirii accesului liber şi efectiv la o instanţă judecătorească.De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispoziţiile de lege criticate, deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională pretins a fi încălcată.În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) şi (3) privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private, precum şi cele ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie, privind proprietatea, Curtea observă că acestea nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la norma procesual civilă potrivit căreia în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi.În final, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea a constatat că reglementările deduse controlului satisfac exigenţele impuse de norma constituţională, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 21, art. 24 şi art. 53 din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 1.927/219/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––-