DECIZIE nr. 800 din 3 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local



Augustin Zegrean – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, excepţie ridicată de Daniel Octavian Păcurariu în Dosarul nr. 1.708/33/2009 al Curţii de Apel Cluj Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, prin Decizia nr. 1.629/2009, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea textului de lege criticat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.708/33/2009, Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Daniel Octavian Păcurariu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 a preluat în integralitate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, act normativ declarat ca fiind neconstituţional prin Decizia nr. 1.259/2009 a Curţii Constituţionale. Dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, aplicabile în speţa sa, sunt, aşadar, în vigoare în continuare. Susţine autorul excepţiei că aceste prevederi încalcă dreptul la muncă, îngrădind dreptul său de acces la postul pe care în mod legal l-a ocupat. Totodată, adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 nu poate fi justificată ca fiind o măsură necesară şi proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nici nu reglementează o situaţie extraordinară şi urgentă, deoarece activitatea instituţiilor publice nu se îmbunătăţeşte în cazul în care se schimbă doar denumirea unor funcţii publice şi nici nu se reduc cheltuielile bugetare prin acest fapt. În plus, ordonanţa criticată afectează drepturile fundamentale, şi anume dreptul la muncă, ceea ce contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie. Aceeaşi ordonanţă afectează siguranţa persoanei nu din perspectiva dreptului penal, adică a libertăţii individuale şi a măsurilor de restrângere a acesteia, ci sub aspectul teoriei drepturilor câştigate, al principiului securităţii juridice şi al principiului încrederii legitime, aplicabile, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, statutului funcţionarilor publici.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, ca şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât reglementează în domeniul regimului instituţiilor fundamentale ale statului şi contravine, de asemenea, art. 41 alin. (1), art. 53 alin. (2) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilă. Astfel, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit motivării autorului, dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 (şi nu întregul act normativ) privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 6 octombrie 2009.Curtea Constituţională observă că dispoziţiile de lege criticate au fost declarate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile sau ordonanţele în vigoare (…), constatate ca fiind neconstituţionalitate, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.” Întrucât în intervalul de timp menţionat de norma constituţională, textul de lege criticat nu a fost modificat în sensul punerii sale de acord cu dispoziţiile Constituţiei şi expirând termenul de 45 de zile prevăzut de aceeaşi normă fundamentală, rezultă că dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 şi-au încetat, în prezent, efectele juridice.Textele din Constituţie pretins încălcate sunt, în ordinea invocării lor, cele ale art. 41 alin. (1), art. 53 alin. (2), art. 115 alin. (4) şi (6) şi ale art. 23 alin. (1). Sunt invocate, de asemenea, principiile securităţii juridice şi al încrederii legitime, consacrate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.Astfel, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei, instanţa de contencios constituţional a constatat, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, că dispoziţiile art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local sunt neconstituţionale.Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.” Mai mult, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţie, mai sus citate, dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat efectele juridice. De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 715 din 25 mai 2010, încă nepublicată*).––-Notă …
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 715 din 25 mai 2010 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2010.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, excepţie ridicată de Daniel Octavian Păcurariu în Dosarul nr. 1.708/33/2009 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.PREŞEDINTE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește