DECIZIE nr. 8*) din 17 ianuarie 2002

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6 şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000



––––*)În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, se face următoarea rectificare:– în sumar şi la pag. 3 în loc de "Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2002" se va citi "Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2002".Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorClaudia Miu – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6 şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Evany” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.182/2001 al Judecătoriei Oradea.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (8) din Constituţie, potrivit cărora bunurile rezultate din infracţiuni sau contravenţii pot fi confiscate în condiţiile legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 27 iunie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 4.182/2001, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6 şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Evany” – S.R.L. din Oradea în cadrul unui proces civil având ca obiect plângerea acesteia împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiat de comisarii Gărzii financiare Bihor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6, precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000, contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (8) din Constituţie, întrucât interzic utilizarea ca materie prima pentru fabricarea băuturilor alcoolice spirtoase a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 95,5% volum, obţinută prin diluarea alcoolului etilic rafinat, fără sa reglementeze şi modul de folosire a materiei prime existente în stoc la data intrării în vigoare a ordonanţei. De asemenea, se susţine ca şi dispoziţiile art. 51 alin. (2) ale aceluiaşi act normativ contravin aceloraşi dispoziţii constituţionale, deoarece prevăd confiscarea întregii sume rezultate din vânzarea băuturilor alcoolice, fără sa ţină seama de faptul ca peste 20% din aceste sume se cuvin statului sub forma de taxa pe valoarea adăugată şi accize. Or, potrivit principiilor de drept se pot confisca bunurile rezultate din săvârşirea unor contravenţii, nu şi bunurile apartinatoare statului.Exprimandu-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată considera ca textele criticate sunt constituţionale, întrucât măsura confiscării sumei rezultate din comercializarea băuturilor alcoolice are natura unei sancţiuni aplicate agentului economic pentru încălcarea regimului comercializării băuturilor alcoolice, "statul cunoscând o despăgubire integrală, neavând relevanta faptul ca din totalul sumei confiscate peste 20% ar constitui taxa pe valoarea adăugată şi accize atâta vreme cat aceste sume şi în situaţia în care nu ar fi incriminata fapta ar constitui venituri la bugetul de stat".În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.În punctul de vedere al Guvernului se arata ca dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituţie. Argumentul invocat de autoarea excepţiei, în sensul că nu pot fi confiscate sume aparţinând statului sub forma de taxa pe valoarea adăugată şi accize, nu poate fi reţinut, fiind irelevant în cazul dat, deoarece confiscarea operează în condiţiile legii, în acord cu prevederile constituţionale care sancţionează dobândirea de bunuri prin săvârşirea unei contravenţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl formează dispoziţiile art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6, precum şi cele ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 31 ianuarie 2000, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 30 septembrie 2000, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6: "Se interzic comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie prima pentru fabricarea băuturilor alcoolice spirtoase a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 95,5% în volum, obţinută prin dilutia alcoolului etilic rafinat.Se interzice comercializarea în vrac a băuturilor alcoolice spirtoase, indiferent de concentraţia alcoolică a acestora, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici producători livreaza băuturile alcoolice spirtoase în vrac agenţilor economici care le achiziţionează în scopul imbutelierii, fără a modifica caracteristicile şi concentraţia alcoolică a produsului, şi numai în baza contractelor scrise încheiate cu aceştia.";– Art. 51 alin. (1) lit. x): Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: […]x) comercializarea în vrac a băuturilor alcoolice spirtoase, indiferent de concentraţia alcoolică a acestora, fără contracte scrise din care să rezulte activitatea de imbuteliere, precum şi utilizarea acestor băuturi ca materie prima pentru fabricarea altor băuturi spirtoase;"; … – Art. 51 alin. (2): "Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: […]– cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei, confiscarea produselor sau, în cazul în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vânzare, cele prevăzute la lit. v) şi x) […]."Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6, precum şi cele ale art. 51 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000, sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (8) din Constituţie, potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”. Se susţine ca dispoziţiile criticate nu prevăd modul de folosire a materiei prime existente în stoc la data intrării în vigoare a ordonanţei completatoare.Examinând aceasta sustinere, Curtea constata ca modul de valorificare a băuturilor alcoolice existente în stoc la agenţii economici a fost reglementat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 181 din 26 octombrie 2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 8 noiembrie 2000, precum şi prin Normele metodologice privind procedurile tehnice pentru declararea de către agenţii economici producători a stocurilor de alcool brut, alcool etilic rafinat şi alcool tehnic, preluarea cantităţilor de alcool de către stat, precum şi metodologia de stabilire a accizelor, plata acestora, formularistica şi documentele fiscale necesare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.190 din 28 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 30 noiembrie 2000. Prin urmare critica potrivit căreia agenţii economici nu pot valorifica băuturile alcoolice spirtoase pe care le aveau în stoc la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 134/2000 nu are suport real cu atât mai mult cu cat aceasta ordonanţa a intrat în vigoare, potrivit art. III, la data de 15 octombrie 2000, data ulterioară publicării (30 septembrie 2000), ceea ce a permis agenţilor economici sa ia cunoştinţa de schimbările legislative intervenite şi sa acţioneze în sensul valorificării cantităţilor de alcool rămase în stoc. Pentru aceste considerente Curtea constata ca prevederile examinate nu contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (8) din Constituţie.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din acelaşi act normativ criticat Curtea Constituţională constata, de asemenea, ca şi aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.Astfel se retine ca este dreptul legiuitorului sa stabilească atât regimul produselor supuse impozitelor indirecte (taxa pe valoarea adăugată şi accize), cat şi cadrul legal de valorificare a băuturilor alcoolice, în asa fel încât sa stavileasca activităţile ilicite cu aceste produse. Instituirea de norme de conduita implica şi instituirea de sancţiuni, în speta sancţiuni contravenţionale constând inclusiv în confiscarea cantităţilor de băuturi alcoolice care fac obiectul contravenţiei sau confiscarea contravalorii acestora, atunci când băuturile au fost vândute cu încălcarea regimului legal. Aceasta sancţiune este justificată, în temeiul art. 41 alin. (8) din Constituţie, care prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii pot fi confiscate în condiţiile legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 41 alin. (8), al art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) alin. 5 şi 6 şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Evany” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.182/2001 al Judecătoriei Oradea.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Claudia Miu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește