DECIZIE nr. 797 din 19 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea şi Codru Nicuşor Manea în Dosarul nr. 30.398/299/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal se prezintă Codru Nicuşor Manea, prin procurator, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Consilierul juridic susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 30.398/299/2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea şi Codru Nicuşor Manea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că art. 45 alin. (2) din lege îşi întinde efectele şi asupra unor acte juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001. Art. 15 alin. (2) din Constituţie prevede că legea dispune numai pentru viitor. Faţă de acest enunţ constituţional, îi era oprit legiuitorului să legifereze asupra efectelor unor raporturi juridice consumate, stabilite înainte ca Legea nr. 10/2001 să fi fost adoptată. Prin dispoziţiile art. 45 alin. (2), legiuitorul a determinat instanţele de judecată ca, în analiza cauzelor de nulitate a unor acte juridice, să analizeze legalitatea acestor acte nu doar în raport de dispoziţiile legale sub incidenţa cărora au fost încheiate.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, texte de lege care au următorul conţinut: „Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credinţă.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2).Examinând susţinerile autorilor excepţiei, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate are în vedere prima teză a textului dedus controlului, care consacră nulitatea actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.Cu privire la acest text de lege Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, respingând excepţia ca fiind neîntemeiată.În motivarea soluţiei adoptate au fost aduse o serie de argumente care îşi păstrează actualitatea şi pertinenţa, Curtea apreciind că nu există raţiuni suficiente care să impună reconsiderarea soluţiei adoptate.Astfel, cu acel prilej, s-a reţinut că esenţială pentru calificarea reglementării în cauză ca fiind retroactivă nu este susţinerea că aceasta înţelege să îşi extindă efectele pentru trecut, prin raportare la situaţii juridice finalizate înainte de intrarea sa în vigoare, cât, mai ales, că aduce un element novator, care nu se regăsea în reglementarea anterioară.În atare condiţii, dispoziţiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, departe de a impune o altă soluţie decât cea consacrată anterior intrării sale în vigoare, nu au făcut decât să şi-o însuşească şi să o valideze din punct de vedere legal.Neaducând nicio modificare condiţiilor de validitate existente la data încheierii actului juridic, fiind deci lipsită de caracter novator, reglementarea în cauză nu are caracter retroactiv.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea şi Codru Nicuşor Manea în Dosarul nr. 30.398/299/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește