DECIZIE nr. 793 din 3 iulie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) şi art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) şi ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Pentru Patrie în Dosarul nr. 28.005/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin reprezentant Florin Dobrescu.Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că autorul excepţiei a transmis la dosarul cauzei un înscris ce conţine motivarea în detaliu a excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul admiterii sale.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, pentru motivele formulate în scris.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând în esenţă că impunerea prin lege a unor condiţii pentru continuarea existenţei unui partid politic legal înfiinţat nu este de natură a impieta asupra dreptului de asociere şi nici nu restrânge exercitarea vreunui drept sau al unei libertăţi. În plus, apreciază că, astfel cum este invocată în faţa instanţei de judecată, excepţia de neconstituţionalitate este practic nemotivată, fiind, sub acest aspect, inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 28.005/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (2) şi art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţia a fost ridicată de Partidul Pentru Patrie într-o cauză privind soluţionarea unei cereri de chemare în judecată formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, având ca obiect dizolvarea partidelor politice.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că "acţiunea introdusă de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti privind dizolvarea Partidului Pentru Patrie, în temeiul dispoziţiilor art. 48, coroborat cu art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, restrânge fără temei dreptul de asociere al membrilor PPP, fără a fi justificate prin niciuna dintre prevederile art. 53 din Constituţie”. Autorul excepţiei menţionează că îşi rezervă dreptul de a completa „acţiunea privind neconstituţionalitatea Legii nr. 14/2003 cu argumente suplimentare după înaintarea acesteia către Curtea Constituţională”.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază că prin textele de lege examinate nu se încalcă dreptul de asociere şi nici nu se restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, acestea urmărind numai ca asocierea cetăţenilor în partide să aibă semnificaţia instituţionalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu îşi poate îndeplini rolul său constituţional, prevăzut de art. 8 alin. (2) din Constituţie, de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis Curţii, apreciază că prevederile art. 46 alin. (2) şi ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale. Sancţionarea unui partid politic de către instanţa de judecată pentru neîndeplinirea obiectivelor prevăzute de lege nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 40 din Constituţie deoarece, potrivit art. 8 alin. (2) din aceasta, partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Totodată, textele de lege criticate nu consacră un caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale în sensul art. 53 din Constituţie, situaţie în care ar fi obligatorie şi respectarea principiului instituit la alin. (2) al aceluiaşi articol.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 46 alin. (2) şi ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următoarea redactare:– Art. 46 alin. (2): "Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).";– Art. 48: "(1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 şi 2, se poate constata când un partid politic nu obţine la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 este de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat." … Autorul excepţiei consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 40 – Dreptul de asociere şi ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile art. 46 alin. (2) şi ale art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcă dreptul de asociere, consacrat de art. 40 din Constituţie, deoarece prevăd că în cazul în care la două alegeri succesive un partid politic nu obţine un număr minim de voturi de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse pentru consiliul judeţean, consiliul local, Camera Deputaţilor sau Senat, Ministerul Public poate adresa Tribunalului Bucureşti cerere de dizolvare a respectivului partid.Or, faptul că legea impune îndeplinirea anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci chiar reflectarea lui în plan legal. Prin urmare, instituirea prin lege a unui prag electoral, justificat prin însuşi scopul înfiinţării unui partid politic – acela de a reflecta voinţa politică a cetăţenilor -, ca şi condiţie pentru continuarea existenţei acelui partid, nu poate avea semnificaţia încălcării dreptului de asociere atât timp cât tot Legea fundamentală prevede, la art. 8 alin. (2), că "Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei".Având în vedere că nu se poate reţine încălcarea sau restrângerea nejustificată a exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, Curtea constată că nici critica de neconstituţionalitate referitoare la nesocotirea art. 53 din Constituţie nu este întemeiată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) şi art. 48 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Pentru Patrie în Dosarul nr. 28.005/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește