DECIZIE nr. 789 din 19 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.169/87/2008.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.169/87/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, excepţie ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată, într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti constând în despăgubiri privind repararea prejudiciului cauzat prin discriminare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În acest sens, arată că prin dispoziţiile de lege criticate s-a instituit, sub aspectul criteriilor de salarizare, un dublu sistem de salarizare, atât în raport cu interiorul aceluiaşi nivel al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport cu personalul de la celelalte nivele, nerespectându-se criteriile de tratament egal în salarizare, deoarece procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism li s-a acordat în mod privilegiat o salarizare corespunzătoare nivelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu toate că nu îndeplinesc condiţia de vechime minimă necesară acestui nivel. Totodată, arată că art. 41 din Constituţie garantează aplicarea principiului nediscriminării şi în raport cu dreptul la salariu.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal. Astfel, asimilarea salarizării procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu salarizarea procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în detrimentul celorlalte persoane salarizate în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, completată şi modificată, inclusiv al judecătorilor care au aceeaşi vechime minimă în magistratură ca şi cea cerută procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este discriminatorie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004: „(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4)."; … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006: „(1) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii.”Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că au fost încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în faţa legii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi judecătorii şi procurorii fac parte din sistemul justiţiei, poziţia celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a justiţiei. Însăşi Legea fundamentală reglementează statutul judecătorilor diferit de cel al procurorilor. Astfel, în timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în cadrul secţiunii 1 "Instanţele judecătoreşti", statutul procurorilor este prevăzut în secţiunea a 2-a "Ministerul Public". Deşi ambele secţiuni fac parte din acelaşi capitol intitulat "Autoritatea judecătorească", această diferenţiere a statutului a permis legiuitorului să stabilească, conform voinţei sale, ţinând seama şi de particularităţile celor două categorii profesionale, salarizarea judecătorilor şi procurorilor.În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei.Totodată, prin Decizia nr. 1.220 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, Curtea Constituţională – pronunţându-se asupra unei critici de neconstituţionalitate similare cu cea de faţă, cu deosebirea că acea critică se referea la procurorii din altă direcţie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume Direcţia Naţională Anticorupţie – a statuat că prin conferirea unei poziţii superioare în ierarhia parchetelor s-a determinat şi posibilitatea membrilor acestei structuri de a dobândi gradul profesional corespunzător nivelului parchetului în care funcţionează. Astfel, Curtea nu a putut reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât legiuitorul este liber să deroge de la regulile generale de promovare în funcţii, atât timp cât soluţia legislativă impusă este justificată în mod obiectiv şi raţional, iar în cazul de faţă, o asemenea situaţie este justificabilă prin avansarea în ierarhia parchetelor a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Pentru identitate de raţiuni, soluţia şi considerentele acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.169/87/2008.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește