DECIZIE nr. 778 din 7 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicată de Victoria Surdu şi Mioara Angela Leontieş (Romaniuc) în Dosarul nr. 3.953/2005 C al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii faptul că autorii excepţiei au transmis la dosarul cauzei o cerere scrisă de amânare, întrucât apărătorul ales este în imposibilitate de prezentare, având fixat pentru aceeaşi dată un alt termen de judecată în faţa unei alte instanţe.De asemenea, magistratul-asistent informează că partea Asociaţia Alimentexp Botoşani "Programul Acţiunilor Salariaţilor" a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca nefondată.Având cuvântul asupra cererii de amânare, reprezentantul Ministerului Public este de acord cu aceasta.Deliberând, Curtea respinge cererea.Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.953/2005 C, Tribunalul Botoşani – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Excepţia a fost ridicată de Victoria Surdu şi Mioara Angela Leontieş (Romaniuc) într-un recurs civil având ca obiect o cerere de dizolvare a unei asociaţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 derogă de la prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (1), întrucât nu instanţa de judecată este cea care dispune aplicarea legii, în sensul de a aprecia asupra admisibilităţii cererii şi legalităţii hotărârii adunării generale de dizolvare a asociaţiei. Hotărârea de dizolvare se depune la instanţă doar în vederea înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, fiind exclus, astfel, orice act de justiţie al instanţei cu privire la respectiva hotărâre.Tribunalul Botoşani – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 enumeră situaţiile în care asociaţiile se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, procedura implicând, aşadar, controlul judecătoresc. Separat de aceste ipoteze, ordonanţa criticată prevede, la art. 57, şi situaţia în care dizolvarea poate avea loc prin efectul hotărârii adunării generale, aceasta fiind necesar a fi depusă la judecătoria competentă pentru înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Legea nu impune să existe o motivaţie pentru care membrii asociaţiei hotărăsc dizolvarea, acesta fiind un exemplu clasic de operaţiune inversă celei constituirii şi unde, de asemenea, este exclusă intervenţia instanţei de judecată, singura condiţie pentru a produce efecte juridice specifice fiind aceea a înscrierii în registrul special.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 sunt constituţionale, deoarece prin reglementarea modalităţii de dizolvare a unei asociaţii prin hotărârea adunării generale nu se încalcă prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, referitoare la instanţele judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005. Acestea au următorul cuprins: „Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, hotărârea adunării generale se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor”.Autorii excepţiei consideră că acest text de lege contravine art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:În esenţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 exclud controlul judecătoresc exercitat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, deoarece prevăd posibilitatea dizolvării unei asociaţii ca urmare a hotărârii adunării generale, instanţa de judecată competentă având doar rolul unui „simplu oficiu” la care hotărârea este depusă în vederea înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.Analizând prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, Curtea constată că, potrivit art. 1 alin. (2) din aceasta, asociaţiile şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Totodată, în temeiul exercitării dreptului de asociere, consfinţit de art. 40 din Constituţie şi reafirmat şi de art. 2 lit. a) din ordonanţa criticată, persoanele pot constitui, în condiţiile stabilite de lege, asociaţii şi fundaţii, fără ca legiuitorul să fi impus şi cerinţa intervenţiei unei instanţe judecătoreşti, decât pentru verificarea acelor condiţii legale specifice, în vederea dobândirii, prin înscrierea la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, a personalităţii juridice. Aşadar, în faza constituirii uneia dintre formele de asociere prevăzute de lege, judecătorul desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul va examina cererea de înscriere şi legalitatea actului constitutiv, a statutului asociaţiei şi a celorlalte condiţii cerute de art. 7 alin. (2) din ordonanţă şi, prin încheiere, va dispune înscrierea în registrul special.Dreptul de asociere nu este însă un drept absolut, astfel că, pentru protejarea ordinii publice, a securităţii naţionale şi a drepturilor fundamentale a celorlalte subiecte de drept se impune exercitarea acestui control judecătoresc în vederea constituirii formelor de asociere în conformitate cu legea.În ceea ce priveşte dizolvarea asociaţiei sau fundaţiei prin hotărârea adunării generale, acţionează acelaşi drept constituţional de asociere, care presupune şi dreptul de a nu mai face parte dintr-o formă sau alta de asociere. Art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 consacră tocmai posibilitatea legală ca, prin voinţa şi acordul comune ale membrilor adunării generale a asociaţiei sau fundaţiei, să se hotărască dizolvarea acesteia. Voinţa comună a adunării generale a asociaţilor de dizolvare nu poate fi cenzurată nici de legiuitor şi nici de către o instanţă judecătorească, astfel că, la fel ca şi în cazul constituirii, instanţa are rolul de a lua cunoştinţă de această hotărâre doar pentru îndeplinirea condiţiei formale de a se înscrie dizolvarea în acelaşi Registru al asociaţiilor şi fundaţiilor. Cu toate acestea, nu trebuie omise prevederile art. 56 din ordonanţă, care reglementează situaţiile în care dizolvarea se dispune, la cererea oricărei persoane interesate, prin hotărâre judecătorească, dacă respectiva asociaţie nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile enumerate de lege.Prin urmare, Curtea constată că posibilitatea dizolvării asociaţiei prin hotărârea adunării generale este prevăzută ca alternativă impusă, în primul rând, de art. 40 din Constituţie privind dreptul de asociere. Dezacordul unui asociat faţă de hotărârea adunării generale a respectivei asociaţii sau fundaţii nu poate fi convertit într-un aspect de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, astfel că nu se poate reţine încălcarea art. 126 alin. (1) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, excepţie ridicată de Victoria Surdu şi Mioara Angela Leontieş (Romaniuc) în Dosarul nr. 3.953/2005 C al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește