DECIZIE nr. 776 din 1 iulie 2008

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 24/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 1 august 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 288 29/10/2007
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 4 04/04/1953 ART. 55
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL FAMILIEI (R) 04/01/1953 ART. 55
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 1033 14/09/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 1328 19/10/2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicată de Alexandru Galkin în Dosarul nr. 9.106/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 527D/2008, care are acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.La apelul nominal se prezintă personal Emilian Cristescu, autor al excepţiei.Lipseşte partea Georgeta Cristescu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.Autorii excepţiei sunt de acord ca cele două dosare să fie conexate.Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 527D/2008 la Dosarul nr. 191D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.106/303/2007, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicată de Alexandru Galkin într-un proces de tăgăduirea paternităţii.Prin Încheierea din 28 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 476/331/2007, Tribunalul Prahova – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, excepţie ridicată de Emilian Cristescu într-un apel declarat în cadrul unui proces de tăgăduirea paternităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat este discriminatoriu pentru că instituie un termen de prescripţie pentru acţiunea în tăgada paternităţii numai cu privire la tatăl copilului, iar pentru ceilalţi titulari ai acţiunii, respectiv mama copilului şi copilul, acţiunea este imprescriptibilă.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti arată că, prin instituirea unui termen de prescripţie pentru acţiunea în tăgăduirea paternităţii, legiuitorul a urmărit să protejeze, în primul rând, interesul copilului. Eliminând termenul de prescripţie, ar însemna ca pentru diverse motive, invocate în timp de tatăl copilului, dincolo de termenul de 3 ani, oricărui copil să i se pună sub semnul întrebării paternitatea, or, nu aceasta este raţiunea art. 55 din Codul familiei, care oferă titularului acţiunii posibilitatea de a tăgădui paternitatea unui copil neconceput de el.Tribunalul Prahova – Secţia civilă apreciază excepţia ca neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu numai că nu încalcă dispoziţiile referitoare la egalitatea în drepturi, egalitatea între soţi, dreptul la viaţă intimă, dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, protecţia specială a copiilor şi tinerilor ci, mai mult, sunt de natură să garanteze aceste drepturi. Totodată, apreciază că prevederile art. 55 alin. 1 din Codul familiei sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Avocatul Poporului consideră că instituirea unui termen pentru introducerea acţiunii în tăgăduirea paternităţii nu contravine sub niciun aspect principiului egalităţii, care se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale. Pe cale de consecinţă niciun tratament discriminatoriu nu este aplicat titularului acţiunii în tăgăduirea paternităţii în raport cu titularul acţiunii în stabilirea paternităţii, dat fiind că cele două situaţii nu sunt identice. În consecinţă, consideră că textul de lege criticat este constituţional.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Examinând încheierea de sesizare, pronunţată în Dosarul nr. 476/331/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia civilă, Curtea constată că, deşi a fost sesizată cu întregul articol 55 din Codul familiei, în realitate textul de lege criticat este cel al art. 55 alin. 1 din Codul familiei.Aşadar, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 55 alin. 1 din Codul familiei, modificat prin Legea nr. 288/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, al cărui conţinut este următorul: „Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţă de naşterea copilului.”Textul constituţional invocat este cel al art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. Este invocată şi încălcarea art. 14 coroborat cu art. 6 şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Autorii excepţiei susţin că acest text este neconstituţional, întrucât instituie un termen de prescripţie pentru acţiunea în tăgăduirea paternităţii numai cu privire la tatăl copilului, iar pentru ceilalţi titulari ai acţiunii, respectiv mama copilului şi copilul, acţiunea este imprescriptibilă.Analizând această critică de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin modificarea art. 55 din Codul familiei prin Legea nr. 288/2007, dreptul la acţiune în tăgăduirea paternităţii pentru mamă şi pentru copil se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Aşadar, legiuitorul a înlăturat o situaţie de inegalitate între titularii dreptului la acţiune în tăgăduirea paternităţii, şi anume soţul mamei, pe de o parte, şi mamă şi copil, pe de altă parte, prin stabilirea aceluiaşi termen de prescripţie, chiar dacă acest termen curge de la date diferite, pentru mamă şi copil de la data naşterii copilului, iar pentru soţul mamei de la data când a luat cunoştinţă de naşterea copilului. În acest fel prevederile art. 55 alin. 1 din Codul familiei sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale şi reglementările internaţionale invocate.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicată de Alexandru Galkin în Dosarul nr. 9.106/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi de Emilian Cristescu în Dosarul nr. 476/331/2007 al Tribunalului Prahova – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x