Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 600 din 12 august 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate în Dosarul nr. 1.800/111/2007 al Tribunalului Bihor – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.800/111/2007, Tribunalul Bihor – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate cu ocazia soluţionării unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat încalcă accesul liber la justiţie şi prezumţia de nevinovăţie, în măsura în care nu permite ca, în caz de deces al inculpatului, pe de o parte, instanţa să procedeze din oficiu, iar, pe de altă parte, moştenitorii să opteze pentru continuarea procesului penal, în scopul verificării incidenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 10 lit. a)-e) din Codul de procedură penală. Arată că prevederile art. 13 din Codul de procedură penală au fost instituite tocmai pentru a asigura inculpatului posibilitatea de a beneficia în mod real de prezumţia de nevinovăţie. Or, în cazul decesului acestuia, moştenitorii au, la rândul lor, interesul de a curăţa memoria antecesorului lor trimis în judecată, cu atât mai mult cu cât constatarea inexistenţei faptei sau a săvârşirii acesteia de către alte persoane, spre exemplu, ar avea influenţă directă şi cu privire la modul de soluţionare a laturii civile a procesului penal. De asemenea, consideră că nu este lipsit de importanţă faptul că moştenitorii condamnatului decedat au posibilitatea de a solicita revizuirea hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare.Tribunalul Bihor – Secţia penală apreciază că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 21 alin. (1) şi ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, întrucât, în caz de deces al inculpatului, nu conferă moştenitorilor acestuia dreptul de a cere continuarea procesului penal în vederea stabilirii nevinovăţiei inculpatului. Arată că, din moment ce moştenitorii condamnatului decedat au dreptul să ceară revizuirea hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, iar instanţa, în cazul admiterii în principiu a cererii de revizuire, este obligată, potrivit art. 403 alin. 4 din Codul de procedură penală, să facă aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, cu atât mai mult ar trebui ca moştenitorii să aibă dreptul de a cere continuarea procesului penal atunci când inculpatul decedează în cursul judecării cauzei în fond sau în căile ordinare de atac.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că moştenitorii inculpatului nu au un interes legitim pentru a solicita continuarea procesului penal, întrucât, în cazul decesului inculpatului anterior pronunţării unei hotărâri definitive de condamnare, procesul penal încetează fără stabilirea vinovăţiei, operând astfel, în continuare, principiul constituţional al prezumţiei de nevinovăţie. Consideră că existenţa faptei ilicite, identitatea autorului şi vinovăţia acestuia, aspecte care se cercetează în cursul acţiunii civile şi care îi interesează pe moştenitorii inculpatului, nu au nicio legătură cu stabilirea ilicitului penal şi a vinovăţiei penale.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 13 din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Consideră că autorii excepţiei nu critică textul de lege pentru ceea ce conţine, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv posibilitatea succesorilor inculpatului de a cere continuarea procesului penal, urmărind completarea textului în acest sens. Potrivit competenţei sale, însă, astfel cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, ci se poate pronunţa numai asupra înţelesului ei contrar Constituţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 din Codul de procedură penală. Însă, din examinarea concluziilor scrise depuse în motivarea excepţiei, reiese că, în realitate, critica de neconstituţionalitate priveşte doar dispoziţiile art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate acestea prin Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: „În caz de amnistie, prescripţie sau retragere a plângerii prealabile, precum şi în cazul existenţei unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.”În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul reglementării posibilităţii ca, în caz de deces al inculpatului, pe de o parte, instanţa să procedeze din oficiu, iar, pe de altă parte, moştenitorii să opteze pentru continuarea procesului penal, în scopul verificării incidenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 10 lit. a)-e) din Codul de procedură penală. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihaela Stamate, Mark Oliver Stamate şi Edward Stamate în Dosarul nr. 1.800/111/2007 al Tribunalului Bihor – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––