DECIZIE nr. 773 din 16 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 şi art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 şi art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Fundaţia Obştea Sătească Bălceşti-Pereşti din comuna Bengeşti-Ciocadia, satul Bălceşti şi de Obştea Pociovaliştea din Novaci, satul Pociovaliştea, în Dosarul nr. 1.436/198/2009 al Judecătoriei Brezoi şi care face obiectul Dosarului nr. 2.388D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii nr. 2.389D/2010, care are acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Critica a fost formulată de aceiaşi autori în Dosarul nr. 1.440/198/2009 al Judecătoriei Brezoi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.389D/2010 la Dosarul nr. 2.388D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 31 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.436/198/2009 şi nr. 1.440/198/2009, Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, ale art. 376 alin. 1 şi art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Fundaţia Obştea Sătească Bălceşti-Pereşti din comuna Bengeşti-Ciocadia, satul Bălceşti, şi de Obştea Pociovaliştea din Novaci, satul Pociovaliştea, în dosare având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor contracte de vânzare-cumpărare de terenuri forestiere.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că restituirea dreptului de proprietate în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în primă instanţă, fără circumscrierea cadrului în care se poate realiza exercitarea acestui drept de proprietate provizoriu, este de natură a prejudicia fie dreptul de proprietate publică al statului, fie dreptul adevăratului proprietar al terenului – proprietarul de drept de la care s-a preluat abuziv patrimoniul forestier de către regimul comunist.Întrucât legea nu prevede ce se întâmplă în cazul casării sau modificării hotărârii instanţei de fond în baza căreia s-a realizat "retrocedarea", apreciem că dispoziţiile criticate sunt susceptibile de a fi interpretate şi aplicate în mod arbitrar, restituind terenuri forestiere valoroase care intră într-un circuit de înstrăinare şi exploatare, situaţia anterioară nemaiputând fi restabilită niciodată, nici prin forţa de constrângere a statului.În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorii invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia exercitării şi protecţiei dreptului de proprietate al statului şi al persoanelor fizice şi juridice.Judecătoria Brezoi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, şi prevederile art. 376 alin. 1 şi ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 247/2005: „Hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive şi irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanţa de judecată birourilor de carte funciară.”;– Art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.";– Art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă: "Sunt hotărâri definitive:1. hotărârile date în primă instanţă, potrivit legii, fără drept de apel."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi în art. 136 alin. (2) referitor la proprietate.De asemenea, sunt considerate a fi încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.Analizând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII "Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare" al Legii nr. 247/2005, sub aspectul conformităţii acestora cu Legea fundamentală, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 463/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 iunie 2009, şi Decizia nr. 21/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 27 ianuarie 2009.Astfel, prin aceste decizii, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură, potrivit cărora hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului.În acest context, Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", iar art. 126 alin. (2) din Constituţie prevede că procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege.De altfel, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Aşa fiind, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. 376 alin. 1 şi ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că dispoziţiile criticate dau expresie preocupării legiuitorului pentru asigurarea celerităţii în derularea procedurii de executare silită, în concordanţă cu reglementarea de principiu în materie, consacrată prin art. 300 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul nu este suspensiv de executare decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.Dincolo de aceste argumente, din analiza motivelor invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă nemulţumirea acestora faţă de interpretarea şi aplicarea "arbitrară" a textelor de lege, presupus a genera abuzuri din partea persoanelor cărora le-au fost restituite terenurile forestiere. Or, Curtea constată că aceste susţineri nu pot fi reţinute, iar excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată[…]”, competenţa de a se pronunţa asupra acestor aspecte revenind în exclusivitate instanţelor judecătoreşti.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Fundaţia Obştea Sătească Bălceşti-Pereşti din comuna Bengeşti-Ciocadia, satul Bălceşti, şi de Obştea Pociovaliştea din Novaci, satul Pociovaliştea, în dosarele nr. 1.436/198/2009 şi 1.440/198/2009 ale Judecătoriei Brezoi.2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 376 alin. 1 şi ale art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește