DECIZIE nr. 770 din 12 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu şi Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu.La apelul nominal se prezintă personal Gheorghe Căluţoiu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată. Autorul excepţiei susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, expunând situaţia de fapt şi combătând valabilitatea titlului de proprietate al părţii adverse.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunţată în Dosarul 3897.3/318/2007, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu şi Elena Bătăiosu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că articolul de lege criticat a abrogat expres dispoziţiile Legii nr. 59/1974 şi implicit ale Decretului nr. 151/1950, în baza căruia a fost emis actul de schimb invocat de către reclamanţi în dovedirea proprietăţii. Cu toate că Decretul nr. 151/1950 a fost abrogat prin Legea nr. 59/1974, dispoziţiile acestui act normativ referitoare la actele de schimb între stat şi foştii proprietari de terenuri au rămas valabile. Astfel, în condiţiile în care terenul dobândit în baza unui contract de schimb autentic a intrat în circuitul civil, cu toate restricţiile legilor ulterioare, printre care şi Legea nr. 59/1974, proprietarii în cauză nu au pierdut niciodată prerogativele dreptului de proprietate, cu toate că Legea nr. 18/1991 a abrogat expres actele normative ce reglementau în mod valid dreptul de proprietate dobândit în baza normelor legale arătate. Caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991 trebuie să aibă la bază principiul echităţii, deoarece este injust să se repare o nedreptate cu o altă nedreptate. Faţă de cele arătate, autorul excepţiei consideră că art. 123 din Legea nr. 18/1991 este neconstituţional prin raportare la art. 44 din Constituţia României, care garantează proprietatea privată, în măsura în care nu face distincţie între situaţiile juridice născute anterior şi cele născute posterior legii abrogatoare.Judecătoria Târgu Jiu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că aspectele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate constituie o problemă de aplicare a legii, instanţa de judecată fiind singura în măsură să aprecieze, în baza dovezilor existente la dosar şi a probelor administrate, cine este titularul dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul litigiului supus judecăţii.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conţinut: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: … – art. 1-36 şi 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;– Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8-11.– Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;– H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;– Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;– orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că argumentele invocate în susţinerea criticii vizează, în principal, succesiunea în timp a legilor care au reglementat regimul juridic al terenurilor în România. Or, cu privire la acest aspect, Curtea constată că textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii. În ceea ce priveşte determinarea situaţiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum şi a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.În legătură cu principiul neretroactivităţii legilor, Curtea constată că, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare până la apariţia unei alte legi, care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispoziţiile sale, legea nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţă a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.Raportând cele arătate cu titlu principial, la norma dedusă controlului, Curtea constată că prevederile art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluţoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu şi Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește