DECIZIE nr. 766 din 12 mai 2009

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 25/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 2 iulie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 1045 13/11/2007
ActulREFERIRE LADECIZIE 835 02/10/2007
ActulREFERIRE LALEGE 571 22/12/2003
ActulREFERIRE LALEGE 571 22/12/2003 ART. 244
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 571 22/12/2003 ART. 204
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG (R) 92 24/12/2003 ART. 220
ActulREFERIRE LACODUL FISCAL 22/12/2003
ActulREFERIRE LACODUL FISCAL 22/12/2003 ART. 244
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL FISCAL 22/12/2003 ART. 204
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 220
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 57
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 184 10/02/2011
ActulREFERIT DEDECIZIE 1230 20/09/2011
ActulREFERIT DEDECIZIE 863 24/06/2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi ale art. 204 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi ale art. 204 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cam amp;Cam” – S.R.L. din Năvodari în Dosarul nr. 9.841/212/2007 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 9.841/212/2007, Tribunalul Constanţa – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi ale art. 204 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Cam amp;Cam” – S.R.L. din Năvodari cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.861 din 18 februarie 2008, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul nr. 9.841/212/2007.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (8) din Constituţie, întrucât, în măsura în care poate fi dovedită provenienţa licită a unor mărfuri, constatarea contravenţiei pentru temeiurile indicate de textele de lege puse în discuţie şi aplicarea sancţiunilor apar ca o restrângere a dreptului de proprietate. De asemenea, consideră că se contravine şi prevederilor art. 57 din Constituţie, sens în care arată că dispoziţiile de lege criticate înfrâng posibilitatea unei persoane de a se bucura de un bun achiziţionat, fiind prezumat că trebuie să obţină date arbitrar stabilite, chiar dacă sunt anumite date concrete de identificare pentru aceste bunuri. În sfârşit, susţine că sunt înfrânte şi prevederile constituţionale care consacră libertatea comerţului.Tribunalul Constanţa – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât dreptul de proprietate trebuie să fie exercitat în condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, consideră că nu se aduce nicio restrângere libertăţii activităţii economice. În ceea ce priveşte art. 57 din Constituţie, arată că acesta nu este incident în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 220 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora:"(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:a) deţinerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII din Codul fiscal;b) neanunţarea autorităţii fiscale competente, în termenul legal, despre modificările aduse datelor iniţiale avute în vedere la eliberarea autorizaţiei;c) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;d) nerespectarea programului de lucru al antrepozitului fiscal de producţie de alcool etilic şi de distilate, aşa cum a fost aprobat de autoritatea fiscală competentă;e) practicarea, de către producători sau de către importatori, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată;f) neînscrierea distinctă în facturi a valorii accizelor sau a impozitului la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, în cazurile prevăzute la titlul VII din Codul fiscal;g) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute de titlul VII din Codul fiscal;h) neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor între furnizori şi cumpărători, ca persoane juridice, de produse accizabile;i) amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei de alcool şi distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în titlul VIII din Codul fiscal sau deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal şi nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorării lor;j) nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal în vederea desigilării cisternelor sau recipientelor în care se transportă alcoolul şi distilatele în vrac;k) transportul de produse accizabile care nu sunt însoţite de documentul administrativ de însoţire a mărfii – DAI – prevăzut la titlul VII din Codul fiscal sau pentru care documentul este completat cu date incorecte ori incomplete referitoare la cantitate, cod NC sau mijlocul de transport, precum şi transportul de produse accizabile efectuat prin cisterne ori recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal ori au sigilii deteriorate;l) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de alcool etilic; m) comercializarea în vrac, pe piaţa internă, a alcoolului sanitar;n) circulaţia şi comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în titlul VIII din Codul fiscal;o) neevidenţierea corectă în registrul special a cantităţilor de alcool şi distilate importate în vrac;p) neevidenţierea la organele fiscale teritoriale a situaţiilor privind modul de valorificare a alcoolului şi distilatelor;q) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalaţiilor de fabricaţie, precum şi neevidenţierea în registrul destinat acestui scop a informaţiilor privind capacităţile reale de distilare, data şi ora sigilării şi desigilării cazanelor sau a celorlalte instalaţii de fabricaţie a ţuicii şi a rachiurilor de fructe;r) comercializarea, la preţuri mai mari decât preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preţuri;s) comercializarea produselor ce nu se regăsesc în listele cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate de către operatorii economici producători şi importatori;ş) refuzul operatorilor economici producători de ţigarete de a prelua şi de a distruge, în condiţiile prevăzute de lege, cantităţile de produse din tutun confiscate;t) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate;ţ) comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţia alcoolică sub 96,0% în volum;u) desfăşurarea activităţilor de distribuire şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi produselor din tutun fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 244^1 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare;v) comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor auto, precum şi a petrolului lampant, care corespund standardelor naţionale de calitate;x) funcţionarea instalaţiilor de producere alcool etilic şi de distilate, fără program aprobat;y) comercializarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal în perioada în care autorizaţia a fost suspendată, revocată sau anulată, fără acordul autorităţii fiscale competente pentru valorificarea stocurilor de produse, acordat în condiţiile prevăzute de lege, precum şi nerespectarea prevederilor art. 178 alin. (3) din Codul fiscal.(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum şi cu:a) confiscarea produselor, iar în situaţia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), k), l), m), n), v), x) şi y);b) confiscarea cisternelor, recipientelor şi a mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. k);c) oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro sau cu amănuntul, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), m), u) şi v);d) oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), i), l), n) şi x).(2^1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:a) netransmiterea în termenul legal a documentului administrativ de însoţire a mărfii către autoritatea fiscală competentă, la momentul expedierii produselor accizabile în regim suspensiv;b) primirea produselor accizabile fără prezentarea documentului administrativ de însoţire a mărfii la destinaţie, cu excepţia cazului în care prin lege se prevede altfel.(3) Autoritatea fiscală competentă suspendă, la propunerea organului de control, autorizaţia de antrepozit fiscal pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), i), m), n), t) şi x)."De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 204 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: „(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme.(3) Antrepozitarul autorizat, operatorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul.(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole deteriorate sau altfel decât s-a prevăzut la alin. (2) şi (3) vor fi considerate ca nemarcate."Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (8) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private şi la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, art. 57 referitor la exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor, art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) şi art. 45 prin care se consacră libertatea economică şi se instituie obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele formulate de autorul excepţiei pornesc de la premisa că posibilitatea de a proba provenienţa licită a unor bunuri ar trebui să ducă la o exercitare neîngrădită a dreptului de proprietate asupra acelor bunuri şi orice restrângere, inclusiv prin prevederea unor obligaţii "arbitrar stabilite", aşa cum este obligaţia de a marca produsele, şi a unor sancţiuni corelative este neconstituţională.Or, Curtea observă că această concepţie care tinde să absolutizeze dreptul de proprietate nu se circumscrie cadrului constituţional invocat de însuşi autorul excepţiei. Astfel, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, "conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege". Prin urmare, legiuitorul este în drept ca, în considerarea unor situaţii deosebite avute în vedere, să reglementeze condiţiile concrete ale exercitării dreptului de proprietate.În situaţia textelor de lege criticate, se prevăd condiţii suplimentare pentru deţinerea şi comercializarea bunurilor care se încadrează în categoria produselor accizabile sau care sunt implicate în procesul de producţie al acestora, condiţii ce răspund necesităţii îndeplinirii unor obligaţii de ordin fiscal. Aşa fiind, neîndeplinirea acestor condiţii atrage cu titlu de consecinţă şi caracterul ilicit al deţinerii şi comercializării acestora, fapt ce justifică aplicarea sancţiunile prevăzute de art. 220 din Codul de procedură fiscală.În mod similar, desfăşurarea activităţii economice nu poate să se desfăşoare decât cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, astfel că sancţionarea abaterilor de la prevederile legale nu poate primi semnificaţia unei restrângeri nejustificate a acestei activităţi.În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 57 din Constituţie, Curtea apreciază că, prin conţinutul reglementării sale, acesta nu are nicio incidenţă în cauză.De altfel, Curtea constată că aspecte asemănătoare celor invocate în prezenta cauză au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, putând fi amintite în acest sens Decizia nr. 835 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, şi Decizia nr. 1.045 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi ale art. 204 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cam amp;Cam” – S.R.L. din Năvodari în Dosarul nr. 9.841/212/2007 al Tribunalului Constanţa – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x