DECIZIE nr. 765 din 3 iunie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Augustin Zegrean – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorSimona Ricu – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Zimnicea – Secţia mixtă în Dosarul acesteia nr. 1.601/339/2009.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.601/339/2009, Judecătoria Zimnicea – Secţia mixtă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile criticate impun o majorare excesivă a taxelor judiciare de timbru. Totodată, se arată că stabilirea de către camera notarilor publici a cuantumului acestor taxe încalcă art. 139 alin. (1) din Constituţie, iar raportarea pe care o face legea la expertiza efectuată de către această instituţie este discriminatorie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat este neconstituţional. În acest sens, se arată că orice condiţionare de ordin financiar care vizează accesul liber la justiţie trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a acestui drept. Or, prevederile legale criticate "nu păstrează un echilibru just între interesul [statului] de a percepe cheltuieli de judecată, pe de o parte, şi interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe, pe de altă parte". Se arată că aceste dispoziţii legale nu asigură o aşezare justă a sarcinilor fiscale.În fine, în sprijinul susţinerilor sale, Avocatul Poporului invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Weissman şi alţii împotriva României şi Iosif şi alţii împotriva României.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Totuşi, din motivarea excepţiei, rezultă că este criticată numai teza a doua a art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, care are următorul cuprins:"(2) În cazul în care valoarea declarată de părţi este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 139 alin. (1) referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constată următoarele:Prevederea legală criticată a format obiectul unui amendament introdus la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, fără însă ca noua soluţie legislativă să fi fost motivată în vreun fel. Totuşi, din logica modificărilor aduse Legii nr. 146/1997 prin Legea nr. 276/2009, se desprinde faptul că raţiunea pentru care a fost adoptat un asemenea amendament ţine de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetăţeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase şi, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-şi atinge scopul, Legea nr. 276/2009, prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acţiunile judiciare promovate, din punctul de vedere al timbrajului, în frauda legii.Această motivaţie care a stat la baza adoptării soluţiei legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speţă, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în funcţie de valoarea imobilului stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.Dispoziţiile art. 77^1 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal stabilesc obligaţia camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulaţie a bunurilor imobile şi de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv şi precis în funcţie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru având în vedere entitatea care le dispune (camera notarilor publici) şi persoanele care le întocmesc (experţi). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulaţie în scopul plăţii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate faţă de situaţia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulaţie a bunului imobil.În fine, Curtea constată că autorul excepţiei nu contestă taxarea la valoare a acţiunii, ci doar obiectivitatea expertizei dispuse de camera notarilor publici şi imposibilitatea judecătorului de a dispune o altă expertiză. Totuşi, se reţine că pe tot parcursul procesului judecătorul trebuie să manifeste o atitudine activă, astfel încât, dacă există indicii care demonstrează existenţa unor diferenţe vădite între valoarea de circulaţie a imobilului stabilită prin expertiza camerei notarilor publici şi cea reală, va putea face aplicarea art. 201 şi a următoarelor din Codul de procedură civilă, întrucât textul de lege criticat nu îi interzice, expres sau implicit, acest lucru.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Zimnicea – Secţia mixtă în Dosarul acesteia nr. 1.601/339/2009.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.PREŞEDINTE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Benke Karoly––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește