DECIZIE nr. 763 din 12 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (6) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (6) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „S.I.P.” – S.A. din Petrila în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova" – S.A., prin consilierul juridic Claudiu Stoica, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că scopul autorului îl reprezintă exclusiv tergiversarea judecării litigiului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.691/115/2006, Tribunalul Caraş-Severin – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (6) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „S.I.P.” – S.A. din Petrila.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16, 21 şi 124 care prevăd accesul liber la justiţie, orice persoană având posibilitatea de a se adresa instanţei judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, intereselor şi libertăţilor legitime, în condiţii de egalitate în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi de a beneficia de o justiţie unică, imparţială şi egală pentru toţi. În virtutea art. 14 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, creditorul simplu, care nu este membru al comitetului creditorilor, deşi participă la adunarea creditorilor, nu va semna procesul-verbal încheiat cu această ocazie, aspect contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, indiferent dacă au calitatea de creditori simpli sau fac parte din comitetul creditorilor. De asemenea, autorul consideră că se impune ca hotărârile luate în cadrul adunării creditorilor să se adopte cu majoritatea din totalul numărului de creditori înscrişi în tabelul de creanţe al societăţii debitoare, fără a se ţine cont de valoarea creanţei, în această manieră asigurându-se fiecărui creditor o poziţie egală în raport cu ceilalţi participanţi la procedură.Tribunalul Caraş-Severin – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerilor părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (6) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 14 alin. (6): "Deliberările şi hotărârile adunării creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de preşedintele şedinţei, membrii comitetului creditorilor, precum şi de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor.";– Art. 15 alin. (1): "Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) privitoare la înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura insolvenţei este o procedură specială, concursuală, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective – adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor, al căror rol este de a asigura promovarea intereselor ansamblului creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege. Pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în această materie este stabilită de dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a creanţelor prezente. Există situaţii speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, şi anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor.Deliberările şi hotărârile adunării creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termenul prevăzut de lege.Curtea reţine că art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 prevede dreptul judecătorului-sindic de a desfiinţa hotărârea nelegală a adunării creditorilor la cererea creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii respective şi au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit justificat de la adunare.Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu îngrădesc dreptul niciunei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor sale legitime şi nici nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei în mod unic, imparţial şi egal pentru toţi.Pe de altă parte, opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numărului creditorilor în stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârilor adunării creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numărul creditorilor. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 constituie tocmai expresia aplicării în plan legislativ a principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prin raportare la noţiunea complementară de proporţionalitate, diversitatea situaţiilor concrete impunându-se a fi reflectată în norma juridică ce trebuie adaptată acestor circumstanţe.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (6) şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „S.I.P.” – S.A. din Petrila în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește