DECIZIE nr. 76 din 8 februarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Pană în Dosarul nr. 1.402/2006 al Curţii de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.402/2006, Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Pană în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat îngrădeşte liberul acces la justiţie, deoarece "nu conferă instanţei posibilitatea de a constata nelegalitatea sau netemeinicia soluţiei procurorului sub aspectul reţinerii existenţei elementelor infracţiunii […]". Astfel, în situaţia aprecierii temeiniciei plângerii formulate de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul temeiului care a fundamentat soluţia contestată, nu se oferă instanţei de judecată o altă opţiune decât aceea de a conferi petentului calitatea de învinuit. Se arată că, "în aceste circumstanţe, este de acceptat posibilitatea abstractă conferită procurorului reînvestit în cazul admiterii unei astfel de plângeri de a dispune trimiterea în judecată a persoanei care a formulat plângerea", ceea ce echivalează cu o înrăutăţire a situaţiei în propria cale de atac.Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că "nimic nu opreşte instanţa sesizată de către persoana cu privire la care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală […], în situaţia în care consideră că temeiul în baza căruia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală nu este cel corect, ca, admiţând plângerea, să dispună ori trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale, arătând în hotărâre motivul pentru care a admis plângerea şi indicând faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă, pentru clarificarea deplină a stării de fapt şi stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei petentului, ori să reţină cauza spre rejudecare sub acest aspect".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.Guvernul, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 6 septembrie 2006, dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 139 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006 (intrată în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României), păstrându-se însă soluţia legislativă de principiu criticată de autorul excepţiei.Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală în actuala redactare, potrivit căreia: "Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă; … c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător." … În motivarea excepţiei se invocă încălcarea art. 21 din Constituţie, privind Accesul liber la justiţie, precum şi a art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 859 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, nr. 228 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 aprilie 2006, şi nr. 508 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.135 din 1 decembrie 2004, Curtea a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Pană în Dosarul nr. 1.402/2006 al Curţii de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește