DECIZIE nr. 76 din 25 aprilie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler în Dosarul nr. 3.230/1999 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei, Elisabeta Sarlota Ziegler, precum şi celelalte părţi, Consiliul Local Becicherecul Mic, Consiliul Judeţean Timiş şi Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Timiş, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata că nu se poate retine ideea ca ar exista o contradictie între textele legale criticate şi dispoziţiile constituţionale care au fost invocate de autorul excepţiei. Se mai arata ca dispoziţiile criticate reglementează dreptul fiecărei persoane de a interveni, când justifica un interes, în judecarea unei cauze civile între alte părţi, împrejurare ce nu contravine dispoziţiilor constituţionale, ci, dimpotriva, reprezintă o confirmare a principiului liberului acces la justiţie, statuat prin art. 21 din Constituţie. Nici susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora prevederile legale criticate ar încalcă dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, precum şi pe cele ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, nu pot fi reţinute, deoarece eventualele necorelari legislative nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate. În consecinţa, se solicita respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 3.230/1999, Tribunalul Timiş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 51, 54 şi 119 din Constituţie. Se mai arata ca textele legale criticate încalcă şi dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, precum şi pe cele ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.Tribunalul Timiş – Secţia civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibila, deoarece textul de lege criticat a fost adoptat anterior intrării în vigoare a Constituţiei din 1991, situaţie în care constituţionalitatea acestuia ar urma să fie examinata conform dispoziţiilor art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. Se mai arata ca în cauza civilă s-a formulat o cerere de intervenţie accesorie, ceea ce este în deplin acord cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, care statuează accesul liber la justiţie.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiată, întrucât textele criticate pentru neconstituţionalitate fac parte din "procedura de judecată stabilită prin lege în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie şi reprezintă, totodată, o modalitate de realizare a accesului liber la justiţie şi de exercitare a drepturilor cu buna-credinţa, cu respectarea cerinţelor legii şi fără sa aducă atingere drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane". Se mai arata ca dispoziţiile art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă "nu contrazic prevederile Constituţiei, ci sunt în concordanta deplina şi cu textele constituţionale indicate de autorul excepţiei – art. 16 alin. (1) şi (2), art. 51 şi art. 54. În legătură cu art. 119 din Constituţie, de asemenea invocat de autorul excepţiei, se arata ca acest text nu are nici o legătură cu administrarea justiţiei, acesta referindu-se la autonomia administraţiei publice locale şi la descentralizarea serviciilor publice.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susţinerile autorului excepţiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Critica de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:"Oricine are interes poate interveni într-o pricina ce se urmează între alte persoane […].Ea este în interesul uneia din părţi când sprijină numai apărarea acesteia."Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei în motivarea acesteia au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";– Art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.";– Art. 119: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constata ca textele de lege criticate cuprind norme de drept procesual civil ce reglementează dreptul oricărei persoane care are interes de a interveni în judecarea unei cauze civile privind alte părţi, inclusiv în interesul uneia din părţi, când sprijină numai apărarea acesteia. Aceste texte dau expresie concretă, într-o modalitate specifică, principiului constituţional al liberului acces la justiţie prevăzut la art. 21 din Constituţie, în situaţia în care o persoană justifica un interes, condiţie care, de altfel, sta la baza exercitării oricărei acţiuni civile în justiţie.Raportand textele de lege criticate pentru neconstituţionalitate la prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei, Curtea constata că nu se poate retine nici o incompatibilitate între aceste texte şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 51, 54 şi 119 din Constituţie. Principiul egalităţii în faţa legii şi al nediscriminarii, prevăzut la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, nu este încălcat de prevederile art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, care consacra dreptul oricărei persoane de a interveni în procesul dintre alte persoane, atunci când aceasta intervenţie este justificată de existenta unui interes, fără a se asigura cuiva privilegii şi fără a se face discriminări.De asemenea, Curtea constata ca textele art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere principiului obligativitatii respectării Constituţiei, a supremaţiei acesteia ori a legilor, prevăzut la art. 51 din Legea fundamentală.Referitor la art. 54 din Constituţie, care priveşte exercitarea drepturilor şi a libertăţilor constituţionale cu buna-credinţa, este de reţinut ca prevederile legale criticate pentru neconstituţionalitate nu sunt de natura sa conducă la concluzia ca, prin ele însele, s-ar încalcă cerinţele Legii fundamentale înscrise în acest text, care impun cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi apatrizilor să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 119 din Constituţie, text de asemenea invocat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în motivarea susţinerilor sale, Curtea constata ca textul nu are incidenţa în cauza, întrucât reglementează principiile de baza ale administraţiei publice locale – autonomia locală şi descentralizarea serviciilor publice.Autorul excepţiei a mai susţinut ca textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate încalcă şi prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, precum şi pe cele ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, fără a indica textele din aceste legi pe care le considera ca au fost incalcate. Oricum ar fi, aceasta critica nu poate fi reţinută, întrucât eventualele necorelari legislative nu pot forma obiect al contenciosului constituţional. În acest sens sunt dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, care prevăd:"(1) Curtea Constituţională asigura controlul constituţionalităţii legilor, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.(2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor normative prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei." … În consecinţa, prevederile art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă – text de lege preconstitutional – nu contravin Constituţiei, excepţia ridicată urmând să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler în Dosarul nr. 3.230/1999 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 aprilie 2000.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu──────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește