DECIZIE nr. 758 din 7 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, excepţie ridicată de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Maria Toacsen, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care arată că a fost eliberată din funcţie fără a se respecta procedura legală.Reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate, prin care a fost stabilită ca vârstă maximă până la care poate fi menţinut în funcţie personalul auxiliar de specialitate, după pensionare, vârsta de 65 ani, sunt discriminatorii, însă criteriul vârstei de 65 ani a fost justificat în mod obiectiv şi rezonabil, în deplină concordanţă cu prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/78/CE.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 43.990/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatoarea Maria Toacsen într-un litigiu de muncă având ca obiect soluţionarea contestaţiei deciziei de concediere emise de Direcţia Naţională Anticorupţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 privind dreptul la muncă, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârii pronunţate în 2002, în Cauza Buchen contra Cehiei, noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că salariul şi dreptul la pensie au fost asimilate unui drept de proprietate, iar interdicţia de a nu beneficia de pensie de serviciu şi interdicţia de a munci reprezintă o încălcare a prevederilor Convenţiei.Mai arată că în nicio ţară membră a NATO sau a Uniunii Europene nu a fost adoptată ca măsură interzicerea dreptului la muncă sau a cumulului pensiei cu salariul. Din moment ce angajarea s-a făcut pe bază de concurs sau examen, cu respectarea întocmai a condiţiilor de studii şi a prevederilor de lege în vigoare, prin stabilirea arbitrară şi imperativă a limitei vârstei de 65 ani până la care se poate realiza pensionarea, se produc discriminări, dar şi limitări ale accesului şi dreptului la muncă în sistemul public ale persoanelor cu pregătire temeinică, experienţă şi expertiză în anumite domenii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate constă în faptul că prin dispoziţiile de lege criticate a fost stabilită ca vârstă maximă până la care poate fi menţinut în funcţie personalul auxiliar de specialitate, după pensionare, vârsta de 65 ani. Or, aceste motive vizează mai degrabă fondul cauzei decât neconcordanţa dispoziţiilor criticate cu prevederile Legii fundamentale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 din Legea nr. 567/2004 este inadmisibilă, deoarece textul de lege criticat a fost abrogat prin Legea nr. 119/2010, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către legiuitor a unei limite de vârstă până la care angajatul poate fi menţinut în activitate, după împlinirea vârstei de pensionare, nu constituie o îngrădire neconstituţională a dreptului la muncă, ci reprezintă opţiunea legiuitorului. Invocă în acest sens considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 689/2008. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 47 din Constituţie şi nici celor ale art. 16 alin. (1), întrucât se aplică deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza reglementată de norma criticată.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16, art. 41 şi art. 47 din Constituţie. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale prevăzute de lege. Pensia de serviciu constituie o categorie specială de pensie. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul, condiţiile şi limitele exercitării dreptului la pensie, în funcţie de diferitele categorii socioprofesionale şi de muncă prestată de acestea. În plus, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că situaţiile distincte în care se află diferitele categorii de persoane justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Art. 45 din Constituţie nu are incidenţă în cauza de faţă.Pe de altă parte, consideră că aspectele criticate vizează probleme de aplicare a legii, a căror soluţionare revine instanţelor judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, susţinerile părţii prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.Textele de lege criticate aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins:– Art. 68: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală. … (3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă are o vechime în funcţie de cel puţin 25 de ani. Constituie vechime în funcţie perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea funcţia de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc. … (4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. … (5) De prevederile alin. (1), (2) şi (4) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. … (6) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu chiar dacă la data pensionarii au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. … (7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea din motive neimputabile. … (8) Soţul supravieţuitor al personalului prevăzut la alin. (1) are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată după caz. … (9) Copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi. … (10) În cazul în care, la data decesului, susţinătorul legal nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din salariul de bază brut lunar avut de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. … (11) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia de serviciu prevăzută la alin. (3) şi (10), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. … (12) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la alin. (8) – (10) se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de bază brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, cu menţinerea numai a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul auxiliar de specialitate îşi poate păstra pensia aflată în plată. … (13) Cererile de pensionare formulate de personalul în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decizia conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus eliberarea din funcţie. … (14) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepţia pensiei prevăzute la alin. (8)-(10), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă. … (15) Personalul auxiliar de specialitate poate opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Personalul auxiliar de specialitate militar poate opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu."; … – Art. 68^3: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea poate fi menţinut în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani.(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea care beneficiază de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Reîncadrarea în funcţia de personal auxiliar de specialitate se face în condiţiile alin. (3), până la împlinirea vârstei de 65 de ani. … (3) Consiliul Superior al Magistraturii poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e), au o vechime în funcţie de cel puţin 10 ani, şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, iar de la data eliberării lor din funcţie nu a trecut mai mult de 2 ani." … Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, dispoziţiile art. 68 şi ale art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 au fost abrogate.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 41 privind dreptul la muncă, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale prin Încheierea din 30 iunie 2010, dispoziţiile art. 68 şi ale art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 au fost abrogate prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011.Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, şi anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Faţă de momentul pronunţării asupra prezentei excepţii, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile de lege criticate fiind abrogate între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, excepţie ridicată de Maria Toacsen în Dosarul nr. 43.990/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește