DECIZIE nr. 757 din 31 octombrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Viorel Beian în Dosarul nr. 12.695/303/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât termenul de 48 ore de declarare a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale corespunde cerinţelor de celeritate şi de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 12.695/303/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost ridicată de Viorel Beian în cadrul soluţionării unui recurs împotriva unei încheieri a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti prin care s-a respins ca inadmisibilă o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de acesta.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin raportarea momentului de curgere a termenului de decădere la momentul pronunţării instanţei se creează o restrângere nejustificată a dreptului de a formula o cale de atac. Totodată, formularea căii de atac în condiţiile în care nu se cunosc motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei apare astfel ca fiind una pur formală.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate, prin reglementarea termenului de recurs de 48 ore de la pronunţare, nu încalcă dreptul părţii la o cale efectivă de atac, întrucât acest termen este prevăzut numai pentru declararea recursului, iar nu şi pentru motivarea acestuia, deoarece, potrivit art. 303 alin. 2 din Codul de procedură civilă, termenul de motivare va fi calculat întotdeauna de la comunicarea hotărârii.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa de a stabili regulile după care se desfăşoară un proces, inclusiv folosirea căilor de atac, stabilirea unui termen mai scurt, derogatoriu de la dreptul comun.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins: „[…] Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 494/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, raportate la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, statuând că natura imperativă a termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleaşi raţiuni, legiuitorul a instituit şi regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanţei de judecată, cât şi la soluţionarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susţine încălcarea dreptului de acces la instanţă sau la folosirea căilor de atac.Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Viorel Beian în Dosarul nr. 12.695/303/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește