DECIZIE nr. 757 din 24 iunie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 3 şi art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 3 şi art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cet” – S.A. din Bacău în Dosarul nr. 17.255/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal se prezintă partea Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat – Unitatea teritorială 515 Bucureşti, prin consilier juridic. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992, ca fiind inadmisibilă, întrucât acest text de lege a fost modificat anterior sesizării Curţii Constituţionale, iar soluţia legislativă criticată a fost îndepărtată. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5^4 din Legea nr. 82/1992, consideră că acestea sunt constituţionale şi solicită respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 17.255/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 3 şi art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Cet” – S.A. din Bacău într-o cauză comercială având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate, care stabilesc majorări de întârziere şi prevăd reţinerea garanţiilor constituite în cazul depăşirii termenului de restituire a împrumuturilor acordate din rezerva de stat, exercită o presiune excesivă asupra împrumutatului. Acest fapt este în contradicţie cu prevederile art. 135 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, "prin comparare cu protejarea intereselor naţionale în activitatea economică".Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că Legea nr. 82/1992 se referă la o categorie specială de bunuri, iar în recuperarea acestor bunuri reprezentanţii statului nu acţionează ca un simplu comerciant. De asemenea, arată că libertatea comerţului trebuie să se manifeste în condiţiile respectării prevederilor şi obligaţiilor ce izvorăsc din lege.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. 3 şi ale art. 5^4 din Legea nr. 82/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 445/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006.Potrivit celor susţinute de autorul excepţiei şi de instanţa de judecată, conţinutul art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 este următorul: „Depăşirea termenului de restituire stabilit atrage după sine plata unor penalităţi de 1% din valoarea produsului prevăzută în contractul de împrumut, pentru fiecare zi de întârziere, pentru primele 20 de zile, şi de 1,5% pentru fiecare zi de depăşire de la 21 până la 30 de zile, după care se reţine garanţia produsului.”În realitate, Curtea observă că art. I pct. 8 din Legea nr. 445/2006 a modificat conţinutul alin. 3 al art. 5 din Legea nr. 82/1992, acest text de lege prevăzând că: „În condiţiile alin. 1 lit. a), pentru situaţii de maximă urgenţă, primul-ministru poate dispune acordarea imediată a ajutoarelor umanitare, urmând ca acestea să fie aprobate ulterior, prin hotărâre a Guvernului.”În ceea ce priveşte conţinutul art. 5^4 din Legea nr. 82/1992, acesta este următorul: „Pentru produsele scoase cu titlu de împrumut pe termen scurt sau pentru împrospătare, operatorii economici vor constitui garanţii reale mobiliare sau imobiliare, ale căror cuantumuri să asigure reîntregirea stocurilor.În cazul în care executarea garanţiei pentru stingerea datoriilor depăşeşte 30 de zile de la data termenului de restituire sau scadenţă, operatorii economici vor suporta pentru obligaţiile restante şi majorări de întârziere, în cuantumul celor în vigoare pentru creanţele bugetare, calculate de la data scadenţei până la stingerea în totalitate a acestora.Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat constituie lunar un fond pentru acordarea de stimulente personalului, prin reţinerea unei cote de 15% din sumele încasate care reprezintă majorări de întârziere. Utilizarea fondului se stabileşte prin norme aprobate de Guvern.Contractele de împrumut, de vânzare-cumpărare sau de schimb, încheiate de unităţile teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, constituie titluri executorii."Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege sunt contrare dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie potrivit cărora statul trebuie să asigure "libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie".Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992, Curtea observă că acestea au fost modificate anterior sesizării sale, fără a fi păstrată soluţia legislativă criticată, aşa cum în mod eronat consideră autorul excepţiei. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa decât asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 este inadmisibilă.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 5^4 din Legea nr. 82/1992, Curtea constată că acest act normativ, în ansamblul său, reglementează regimul juridic al unei categorii speciale de bunuri, respectiv rezervele de stat, ce reprezintă, potrivit art. 1 alin. 1 din lege, „… rezerve materiale, destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război”. Importanţa deosebită ce o reprezintă această categorie de bunuri a impus măsuri speciale privind administrarea şi modul de întrebuinţare, prevăzându-se cu stricteţe modul şi condiţiile în care pot fi scoase din rezervele de stat. De asemenea, pentru ca existenţa acestor fonduri să nu fie afectată de eventualele întârzieri ale restituirii împrumuturilor acordate din cadrul acestora, legea a instituit, prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate, obligaţia operatorilor economici de a constitui garanţii, precum şi de a plăti majorări de întârziere în cazul în care executarea garanţiei pentru stingerea datoriilor depăşeşte 30 de zile de la data termenului de restituire sau scadenţă.Curtea apreciază că aceste dispoziţii de lege nu contravin dispoziţiilor constituţionale ce consacră obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Astfel, libertatea comerţului nu poate primi semnificaţia libertăţii de a nu respecta cadrul legal ce asigură, între altele, protecţia interesului naţional la care se referă art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie. În plus, Curtea constată că sancţiunile stabilite de art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 se aplică doar în situaţia nerespectării obligaţiilor asumate în mod liber prin contractele de împrumut.Pentru aceste motive, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 este neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cet” – S.A. din Bacău în Dosarul nr. 17.255/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește