DECIZIE nr. 754 din 12 mai 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 şi art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 şi art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.287/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în ceea ce priveşte art. 108^5 din Codul de procedură civilă şi ca inadmisibilă în ceea ce priveşte art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 11 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.287/62/2007, Tribunalul Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 şi art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă este depăşit şi nu mai corespunde cerinţelor constituţionale actuale ce impun respectarea liberului acces la justiţie, întrucât în prezent actele nu se mai scriu de mână, ci la calculator, iar falsul este „în conţinutul scrisului, nu în forma sau autorului scrisului”. Se arată că acest text de lege „trebuia să nu excludă falsificarea conţinutului scrisului actelor prezentate în procesul civil în scopul producerii de consecinţe juridice contra omului justiţiabil, ci să dea posibilitatea celui vătămat astfel să demaşte instanţei în faţa căreia a fost prezentat cum că scrisul este fals”, pentru ca procesul să se soluţioneze pe baza unor acte „care să redea realitatea”.În ceea ce priveşte art. 108^5 din Codul de procedură civilă, se arată că îngrădeşte dreptul fundamental al oricărui cetăţean la un proces echitabil, prin faptul că singura posibilitate oferită de legiuitor în această materie este o cerere de reexaminare soluţionată de acelaşi judecător care a aplicat sancţiunea.Tribunalul Braşov – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108^5 şi art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.";– Art. 180 alin. 1: "Dacă una din părţi declară că scrisul sau semnătura este falsă şi cealaltă parte nu este de faţă, instanţa va dispune înfăţişarea părţilor în persoană, la alt termen, când partea care a invocat înscrisul va arăta mijloacele sale de apărare şi va depune înscrisul pentru verificare."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii art. 108^5 din Codul de procedură civilă, în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţă de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, şi Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 din Codul de procedură civilă. Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte în jurisprudenţa menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se constată că acestea nu încalcă dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, şi de a beneficia de un proces echitabil. De altfel, prin criticile formulate se solicită, în realitate, modificarea textului de lege, care, în opinia autorului excepţiei, „este depăşit”. Or, asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 şi art. 180 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.287/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește