DECIZIE nr. 753 din 18 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 215 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 215 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Eugenia Enucă în Dosarul nr. 3.497/292/2006 al Judecătoriei Roşiori de Vede.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei solicită completarea dispoziţiilor legale criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.497/292/2006, Judecătoria Roşiori de Vede a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 215 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Eugenia Enucă în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 22 referitoare la Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, deoarece prin modificările aduse Codului de procedură penală s-a eliminat posibilitatea de a solicita revocarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 din Codul penal şi, pe cale de consecinţă, deşi nu se mai justifică efectuarea unui astfel de tratament, partea interesată este obligată să-l continue în detrimentul sănătăţii şi al scopului pentru care a fost instituit.Judecătoria Roşiori de Vede opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prin obligarea persoanei interesate de a continua inutil un tratament medical se aduce atingere dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei critică redactarea defectuoasă a textului, solicitând implicit completarea lui. Or, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului, neputându-se substitui autorităţii legiuitoare.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece, în condiţiile în care temeiurile pentru care s-a dispus obligarea la tratament medical au încetat, nu există în dispoziţiile procedurale actuale posibilitatea revocării măsurii, fapt ce contravine art. 22 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, garantarea dreptului la integritate fizică şi psihică înseamnă dreptul persoanei de a beneficia de mijloace adecvate ocrotirii acestora, iar abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la posibilitatea revocării măsurii determină o încălcare a textului constituţional invocat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 215 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conţinut: „Articolul 437 va avea următorul cuprins:«Art. 437: Revocarea măsurilor de siguranţă Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute în art. 115 şi 116 din Codul penal poate cere instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie locuieşte, revocarea măsurii, când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat. Revocarea poate fi cerută şi de procuror. Soluţionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care este luată măsura, după ascultarea concluziilor apărătorului acesteia şi ale procurorului.»"Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin dispoziţiile legale criticate s-a modificat art. 437 din Codul de procedură penală care reglementează posibilitatea revocării măsurilor "prevăzute de art. 115-116 din Codul penal", la cererea persoanei cu privire la care s-a luat una dintre aceste măsuri, sau a procurorului. Această reglementare a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Autorul excepţiei, faţă de care s-a luat o altă măsură de siguranţă decât cele la care face referire art. 437 din Codul de procedură penală, este nemulţumit de actuala redactare a acestui text de lege, pe care îl consideră neconstituţional, iar prin criticile formulate solicită extinderea dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedură penală şi la alte situaţii neprevăzute în text, în sensul adăugării în cuprinsul acestuia şi a posibilităţii de a obţine revocarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical, prevăzută de art. 113 din Codul penal.Or, aşa după cum Curtea Constituţională a reţinut în mod constant, acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia "Parlamentul este [… ] unica autoritate legiuitoare a ţării", fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.De altfel, nu poate fi primită nici pe fond susţinerea autorului excepţiei referitoare la menţinerea sine die a măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical, deoarece, potrivit art. 429-431 din Codul de procedură penală, legiuitorul a instituit obligaţia unităţii sanitare de a informa instanţa când măsura dispusă nu este sau nu mai este necesară, tratamentul medical putând fi înlocuit.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 215 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Eugenia Enucă în Dosarul nr. 3.497/292/2006 al Judecătoriei Roşiori de Vede.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește