DECIZIE nr. 750 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Laurenţiu Goşman în Dosarul nr. 973/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 973/44/2006, Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Laurenţiu Goşman în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, deoarece este inacceptabil ca o persoană să fie pedepsită penal pentru faptul că dispune de propriile bunuri materializate în acţiuni la o societate comercială.Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală opinează că textul legal criticat nu distinge dacă banii, valorile sau alte bunuri pe care le gestionează sunt proprietatea acestuia sau a altei persoane.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece infracţiunea de delapidare face parte din categoria de infracţiuni contra patrimoniului, iar incriminarea faptelor ce intră în conţinutul constitutiv al acesteia reprezintă unul dintre mijloacele de apărare şi deci de garantare a proprietăţii. Mai mult, dispoziţiile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu regula constituţională potrivit căreia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate privată sunt stabilite de lege, incriminarea delapidării constituind unul dintre mijloacele de protecţie juridică a proprietăţii.De asemenea, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 215^1 din Codul penal – Delapidarea, care au următorul conţinut: "Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 215^1 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 707 din 19 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 5 decembrie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal pentru considerentele arătate, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 din Codul penal, excepţie ridicată de Laurenţiu Goşman în Dosarul nr. 973/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește