Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi art. 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Genoveva Elena Ibris în Dosarul nr. 192/AS/2006 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă-asigurări sociale.La apelul nominal răspunde Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin consilier juridic, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei învederează Curţii faptul că nu are calitate procesuală pasivă în cauza de faţă.Curtea, cercetând dosarul instanţei de fond, constată că, într-adevăr, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nu are calitate procesuală pasivă şi urmează să ia act de acest lucru.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate privind art. 38 din Legea nr. 19/2000, întrucât autorul acesteia solicită modificarea textului, chestiune ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 19/2000, arată că textul a fost abrogat, însă soluţia legislativă a acestuia a fost preluată de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, în raport cu care critica de neconstituţionalitate a autorului excepţiei este neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 192/AS/2006, Tribunalul Constanţa – Secţia civilă-asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Genoveva Elena Ibris într-un litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate au caracter discriminatoriu, încalcă drepturile copilului şi obligaţia statului de a asigura cetăţenilor săi un nivel de trai decent, deoarece nu prevede calitatea de asigurat necontributiv tuturor persoanelor care au urmat o formă de învăţământ postgimnazial şi nu le recunoaşte dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului.Tribunalul Constanţa – Secţia civilă-asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie nicio discriminare pe motive etnice, religioase, sociale sau în raport cu gradul de cultură şi sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale şi cu reglementările internaţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, art. 122 din Legea nr. 19/2000, în strânsă legătură cu art. 38 şi 98 din aceeaşi lege, nu mai este în vigoare, fiind abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, iar, pe de altă parte, autorul excepţiei nu critică textele de lege pentru conţinutul lor normativ, ci pentru ce le lipseşte, solicitând modificarea şi completarea acestora.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece nu instituie nicio discriminare pe vreunul dintre criteriile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Constituţie. Diferenţa tratamentului juridic prevăzut este justificată de situaţia diferită în care se află anumite categorii de persoane. De altfel, criticile formulate nu vizează conţinutul textelor de lege, ci omisiunea de a fi cuprinsă în acestea şi o altă categorie de persoane.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 38 şi 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Curtea observă că dispoziţiile art. 38 au fost modificate prin Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.Cu privire la prevederile art. 122 din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepţiei, critica de neconstituţionalitate vizează numai dispoziţiile alin. (1) al acestui articol. De asemenea, Curtea reţine că art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 a fost abrogat prin art. 28 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, însă soluţia legislativă cuprinsă în textul iniţial a fost preluată de art. 1 din ordonanţa de urgenţă menţionată, asupra căruia Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmează să se pronunţe.În consecinţă, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, care au următorul cuprins:– Art. 38 din Legea nr. 19/2000: „(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepţia celor prevăzute la art. 40 lit. a)-c) şi e); … b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora; … c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat. … (2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere. … (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi. … (4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege. … (5) Se exceptează de la prevederile alin. (4) pensia anticipată şi pensia anticipată parţială, în cazul cărora nu se valorifică perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate." … – Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005: „(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 800 lei (RON).(2) În calculul celor 12 luni prevăzute la alin. (1) se includ şi perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: … a) şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; … b) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii; … c) au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; … d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; … e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective; … f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială; … g) au beneficiat de indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1). … (3) Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, aşa cum sunt definite de această lege.” … Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor săi un nivel de trai decent şi ale art. 49 alin. (1) şi (2) referitoare la regimul special de protecţie de care se bucură copiii şi tinerii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:I. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că autorul excepţiei nu critică dispoziţiile cuprinse în acest articol, ci omisiunea de a fi inclus, în cadrul perioadei necontributive asimilate cu stagiul de cotizare, şi intervalul de timp în care persoana a urmat cursurile unui institut de învăţământ postgimnazial. În consecinţă, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, modificarea şi completarea textului de lege, în sensul sugerat de autorul excepţiei, excedează atribuţiilor sale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 19/2000 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.II. Cu privire la dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, Curtea observă că acest text legal condiţionează acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului de realizarea în ultimul an anterior datei naşterii copilului, timp de 12 luni, a unor venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Curtea reţine că atât dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2), cât şi cele ale art. 49 alin. (2) prevăd stabilirea prin lege a drepturilor cetăţenilor la diferite forme de protecţie şi de asistenţă socială.Curtea constată că indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, iar acordarea sa este condiţionată, în mod justificat, de cerinţa existenţei unei perioade contributive minime. Neîndeplinirea acestei cerinţe legale nu duce, în niciun mod, la concluzia că statul nu asigură un nivel de trai decent, având în vedere că această obligaţie a să se realizează în condiţiile legii.În consecinţă, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească, în mod diferenţiat şi condiţionat, acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, ţinând seama de situaţia obiectiv diferită a părinţilor, potenţiali beneficiari ai acestei indemnizaţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Genoveva Elena Ibris în Dosarul nr. 192/AS/2006 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă-asigurări sociale.II. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly––-