DECIZIE nr. 742 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ciprian George Bratu şi Iuliu Şandor în Dosarul nr. 411/271/2001, de Eugen Mureşan în Dosarul nr. 4.219/271/2000, ambele ale Judecătoriei Oradea, de Liviu Paul Urugiuc în Dosarul nr. 2.831/271/2006, de Bagya Ferencz şi Corneliu Iuonas în Dosarul nr. 4.680/111/2005 şi de Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ în Dosarul nr. 9.050/111/2002 ale Tribunalului Bihor – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 717D/2007, nr. 1.027D/2007, nr. 1.056D/2007, nr. 1.065D/2007 şi nr. 1.143D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.027D/2007, nr. 1.056D/2007, nr. 1.065D/2007 şi nr. 1.143D/2007 la Dosarul nr. 717D/2007, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 30 martie 2007, 18 mai 2007, 6 iunie 2007, 1 noiembrie 2006 şi 26 iunie 2007, pronunţate în dosarele nr. 411/271/2001, nr. 4.219/271/2000, nr. 2.831/271/2006, nr. 4.680/111/2005 şi nr. 9.050/111/2002, Judecătoria Oradea şi Tribunalul Bihor – Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ciprian George Bratu, Iuliu Şandor, Eugen Mureşan, Liviu Paul Urugiuc, Bagya Ferencz, Corneliu Iuonas, Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi autorităţilor, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 15 alin. (2) referitoare la aplicarea legii numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece se creează o discriminare între făptuitorii care au comis fapte identice anterior intrării în vigoare a legii noi şi aceia care sunt cercetaţi şi judecaţi fără restricţii sub imperiul Legii nr. 241/2005, mai favorabilă decât cea anterioară.În plus, beneficiul instituit de legea nouă este condiţionat de stadiul procesului penal în momentul publicării actului normativ, situaţie care este de natură să lipsească de tratamentul juridic mai blând pe cei aflaţi deja în curs de judecată.Redactarea textului legal criticat legitimează asumarea şi recunoaşterea faptei penale prin achitarea prejudiciului cauzat şi recuperat în modul impus. Aşa fiind, se încalcă prezumţia de nevinovăţie, precum şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii, acceptându-se o discriminare pe criterii de avere între cetăţenii care, deşi sunt în aceeaşi situaţie juridică, au achitat prejudiciul şi aceia care nu l-au achitat întrucât nu dispun de resursele necesare.Judecătoria Oradea opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă principiul egalităţii în drepturi şi accesul liber la justiţie, cauza de impunitate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.Tribunalul Bihor – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată deoarece prin dispoziţiile legale criticate se creează un tratament diferenţiat între cetăţeni, în funcţie de faza procesuală în care se află învinuitul sau inculpatul şi de posibilitatea achitării prejudiciului creat prin săvârşirea infracţiunii. De asemenea, se instituie un regim discriminator faţă de persoanele care au comis astfel de fapte anterior intrării în vigoare a legii noi şi a căror cauză nu a fost până în prezent soluţionată, în condiţiile în care prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu le sunt aplicabile şi acestor persoane.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul României consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Cât priveşte situaţia persoanelor care au săvârşit o faptă de evaziune fiscală anterior intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, adică sub imperiul Legii nr. 87/1994, Guvernul arată că nu se poate vorbi de discriminare între aceştia şi cei care au comis o infracţiune similară sub imperiul noii legi, întrucât, în aplicarea art. 15 din Constituţie, legea penală mai favorabilă va opera în cazul primei categorii.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, textul criticat instituie măsuri de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, în situaţia în care învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat numai până la primul termen de judecată. În acest mod, referirea la "primul termen de judecată", prevăzută în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, creează premisele unei discriminări între infractorii care au săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală sub imperiul vechii legi şi au avut prim termen de înfăţişare şi cei care au fost trimişi în judecată după intrarea în vigoare a Legii nr. 251/2005, deşi au săvârşit infracţiunea sub imperiul legii vechi.Prin urmare, se aplică un regim juridic diferenţiat persoanelor care au săvârşit în acelaşi timp infracţiuni de evaziune fiscală, deoarece cel care a fost anchetat şi judecat mai operativ, fără a avea posibilitatea de a achita prejudiciul în temeiul Legii nr. 87/1994 până la primul termen de judecată, nu va putea beneficia de prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005. În schimb, persoana care nu a fost trimisă în judecată, nedepăşind primul termen de judecată, beneficiază de cauza de nepedepsire dacă achită prejudiciul.Totodată, situaţia inculpatului nu trebuie agravată de existenţa unui impediment intervenit la nivelul activităţii organelor de urmărire penală, care poate conduce la crearea unei situaţii discriminatorii între persoanele aflate sub dominaţia unui regim juridic identic.De asemenea, dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare între persoanele prevăzute de ipoteza normei pe criteriul averii, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă.Nu poate fi însă reţinută critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece textul de lege nu cuprinde dispoziţii referitoare la o eventuală aplicare pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Curtea constată că, deşi, potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepţiei l-ar constitui dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, se poate observa că autorii excepţiei şi-au fundamentat critica numai cu privire la alin. (1) al art. 10 din aceeaşi lege.Prin urmare, prin restrângere, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate asupra căruia urmează a se pronunţa Curtea Constituţională îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul conţinut:"În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au constituit în numeroase cazuri obiect al controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional. Astfel, prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Cu acel prilej s-a reţinut că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă.Principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea săvârşită este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat.Cât priveşte critica referitoare la încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea a reţinut că orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ciprian George Bratu şi Iuliu Şandor în Dosarul nr. 411/271/2001, de Eugen Mureşan în Dosarul nr. 4.219/271/2000, ambele ale Judecătoriei Oradea, de Liviu Paul Urugiuc în Dosarul nr. 2.831/271/2006, de Bagya Ferencz şi Corneliu Iuonas în Dosarul nr. 4.680/111/2005 şi de Radu Negruţ şi Daniel Chipe Negruţ în Dosarul nr. 9.050/111/2002 ale Tribunalului Bihor – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește