DECIZIE nr. 74 din 8 februarie 2005

referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala



Ioan Vida – presedinteNicolae Cochinescu – judecatorAspazia Cojocaru – judecatorConstantin Doldur – judecatorAcsinte Gaspar – judecatorKozsokar Gabor – judecatorPetre Ninosu – judecatorIon Predescu – judecatorSerban Viorel Stanoiu – judecatorMarinela Minca – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penala, ridicata de Marin Frunza în Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galaţi – Sectia penala.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:Prin încheierea din 17 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 974/P/2004, Curtea de Apel Galaţi – Sectia penala a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penala, ridicata de Marin Frunza în cadrul recursului formulat împotriva sentintei prin care s-a respins ca inadmisibila plângerea acestuia împotriva Ordonantei nr. 515/11/2/5 iunie 2001 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Galaţi.În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se sustine, în ceea ce priveste art. 278^1 din Codul de procedură penala, ca acest text legal limiteaza în mod nejustificat actele procurorului ce pot fi atacate cu plângere la instanţa, fiind contrar dispoziţiilor constitutionale ca pe aceasta cale să poată fi contestata la instanţa numai "solutia de neîncepere a urmaririi penale data de procuror". Astfel, autorul excepţiei arata ca în speta, desi este nemultumit de o serie de acte ale procurorului, nu are posibilitatea de a le "controla în justiţie", întrucât "dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedură penala nu prevad posibilitatea de a fi controlata în justiţie orice solutie data de procuror".În motivarea criticii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedură penala se indica doar textele constitutionale, precum şi cele din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, pretins încalcate, fără a se prezenta vreun argument în susţinerea criticii de neconstitutionalitate.Curtea de Apel Galaţi – Sectia penala, exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neîntemeiata. Astfel, în ceea ce priveste critica art. 28^1 din Codul de procedură penala se apreciaza ca solutionarea cauzei deduse judecatii nu depinde de întregul text ce face obiectul excepţiei, ci numai de dispozitiile cuprinse la pct. 3 al art. 28^1, care, în opinia instanţei, sunt constitutionale. Se arata ca aceste prevederi nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât nu înlătura posibilitatea participantilor la proces de a beneficia de drepturile şi garantiile procesuale instituite de lege şi, de asemenea, nu încalcă dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala, instituirea regulilor de desfăşurare a procesului fiind, de altfel, de competenţa legiuitorului.În ceea ce priveste critica art. 278^1 din Codul de procedură penala, instanţa apreciaza ca, faţă de motivele invocate de autorul excepţiei, aceasta vizeaza numai prevederile alin. 1 ale acestui articol. Şi sub acest aspect instanţa considera ca excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, aratând ca introducerea dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penala prin Legea nr. 281/2003 este consecinţa faptului ca prin Decizia nr. 486/1997 Curtea Constituţională a constatat ca dispozitiile art. 278 din Codul de procedură penala sunt constitutionale numai în măsura în care nu opresc persoana nemultumita de solutionarea plângerii împotriva masurilor luate sau a actelor dispuse de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta şi care nu ajung în faţa instanţelor judecătorești, să se adreseze justiţiei.În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.Guvernul apreciaza ca excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, respectiv celor din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, invocate de autorul excepţiei. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedură penala se arata ca stabilirea competentei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, este atributul exclusiv al legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedura, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aduca atingere prevederilor constitutionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, nu este încalcat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu este înlăturată posibilitatea inculpatilor de a beneficia de drepturile şi garantiile procesuale instituite de lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţa independenta, impartiala şi stabilita prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecarii cauzelor în prima instanţa de către curtile de apel, fiind asigurat şi dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale. Faptul că nu se poate folosi, în cauza, calea de atac a apelului nu afectează drepturile procesuale ale inculpatului, având în vedere faptul ca recursul, în acest caz, nu se limiteaza la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedură penala, iar instanţa este obligata sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele.Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 278^1 din Codul de procedură penala, se apreciaza ca aceasta este neîntemeiata, întrucât exercitarea în condiţii diferite a cailor de atac împotriva hotarârii instanţei de judecată prin care se solutioneaza plângerea împotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului de netrimitere în judecata în situaţiile în care, pe de o parte, instanţa retine cauza spre judecare, iar pe de altă parte, în cazurile în care instanţa menţine solutia procurorului sau o invalideaza, trimitând cauza acestuia în vederea începerii sau a redeschiderii urmaririi penale, se face în temeiul competentei exclusive a legiuitorului de a institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite. Totodata, se arata ca încheierea prin care instanţa admite plângerea împotriva rezolutiei sau ordonantei de netrimitere în judecata şi retine cauza spre judecare poate fi atacata cu apel sau cu recurs o dată cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, asigurându-se atât accesul la justiţie, cât şi dreptul la exercitarea cailor de atac.Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 124, întrucât acestea reprezinta norme procedurale, a caror reglementare este de competenţa exclusiva a legiuitorului.Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28^1 din Codul de procedură penala faţă de art. 11 şi 20 din Constitutie, cu raportare la art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, întrucât textul de lege nu îngradeste posibilitatea nici unei persoane de a se adresa efectiv unei instante naţionale şi nu aduce atingere solutionarii cauzelor într-un termen rezonabil şi îndeplinirii condiţiilor unui proces echitabil.Se mai arata ca prevederile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala nu aduc atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justiţie.În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 din Codul de procedură penala faţă de art. 1 şi 15 din Constitutie, respectiv a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala faţă de art. 1, 15 şi 20 din Constitutie, se apreciaza ca textele constitutionale invocate nu au incidenţa în cauza.În concluzie, Avocatul Poporului considera ca excepţia este neîntemeiata.Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului excepţiei şi concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate ridicata.În ceea ce priveste obiectul excepţiei, Curtea urmeaza să se pronunte asupra prevederilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala, având urmatorul continut:– Art. 28^1: "Curtea de Apel:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi 356-361; … b) infractiunile săvârşite de judecatorii de la judecatorii şi tribunale, de procurorii de la parchetele de pe lânga aceste instante, precum şi de notarii publici; … c) infractiunile săvârşite de judecatorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene, precum şi de controlorii financiari de la Curtea de Conturi; … d) alte infractiuni date prin lege în competenţa sa; … 2. ca instanţa de apel, judeca apelurile împotriva hotarârilor penale pronuntate în prima instanţa de tribunale;3. ca instanţa de recurs, judeca recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de tribunale în apel, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;4. solutioneaza conflictele de competenţa ivite între tribunale sau între judecatorii şi tribunale din circumscripţia sa ori între judecatorii din circumscripţia unor tribunale diferite aflate în circumscripţia Curtii, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege;5. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate în strainatate.";– Art. 278^1 alin. 1: "După respingerea plângerii facute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de încetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum şi orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicarii de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa careia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sa judece cauza în prima instanţa."Autorul excepţiei sustine ca prevederile art. 28^1 din Codul de procedură penala contravin dispoziţiilor constitutionale ale art. 1, privind statul român, ale art. 11, privind dreptul international şi dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor şi libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 124, referitoare la înfăptuirea justiţiei, şi ale art. 126, privind instantele judecătorești, cu raportare la prevederile din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, cuprinse în art. 6, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, în art. 13, care reglementeaza dreptul la un recurs efectiv, în art. 14, privind interzicerea discriminarii, şi în art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.Art. 278^1 din Codul de procedură penala este considerat de autorul excepţiei ca fiind în contradictie atât cu dispozitiile constitutionale invocate în motivarea criticii art. 28^1 din Codul de procedură penala, cât şi cu prevederile art. 21 din Legea fundamentala, care reglementeaza accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:I. În ceea ce priveste art. 28^1 din Codul de procedură penala, Curtea constata ca acest text legal da expresie competentei legiuitorului stabilite de prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, în temeiul cărora poate să reglementeze competenţa instanţelor judecătorești, procedura de judecată, precum şi condiţiile de exercitare a cailor de atac (în speta, calea de atac a recursului), cum ar fi: termenele de declarare a acestora; forma în care trebuie să fie facuta declaratia şi conţinutul sau; instanţa la care se depune; competenţa şi modul de judecare; solutiile ce pot fi adoptate şi altele de acelasi gen. Asadar, stabilirea, prin dispozitiile art. 28^1 din Codul de procedură penala, a competentei curtii de apel nu aduce atingere dispoziţiilor constitutionale ale art. 126, ci constituie chiar o aplicare a acestora, critica autorului excepţiei, sub acest aspect, fiind neîntemeiata.Nu poate fi retinuta, de asemenea, existenta vreunei contradictii între dispozitiile art. 28^1 din Codul de procedură penala şi normele constitutionale care consacra statul de drept, universalitatea drepturilor şi libertatilor fundamentale, înfăptuirea justiţiei, respectiv prevederile din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminarii şi interzicerea abuzului de drept. Astfel, nimic nu împiedica partea ca, în cadrul recursului în faţa curtii de apel, sa uzeze, ca în faţa oricarei alte instante, de aceleasi garantii procesuale ce caracterizeaza un proces echitabil, fără nici o îngradire sau discriminare faţă de criteriile egalitatii în drepturi consacrate de art. 4 din Legea fundamentala.II. În ceea ce priveste dispozitiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala, criticate de asemenea de autorul excepţiei, Curtea constata ca s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 411 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 9 noiembrie 2004, şi Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, reţinând ca acestea sunt constitutionale.Cu acele prilejuri Curtea a statuat ca art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala fără ca aceasta sa mai ajunga în faţa instanţei, respectiv împotriva "rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de încetare a urmaririi penale date de procuror", nu îngradeste liberul acces la justiţie, ci, dimpotriva, asigură realizarea acestui drept în conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, respectiv cu prevederile art. 6 pct. 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale. S-a retinut, de asemenea, ca extinderea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala la alte situaţii neprevazute în text, în sensul de a se permite atacarea pe calea plângerii la instantele judecătorești nu doar a rezolutiilor şi ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, ci şi a altor acte sau măsuri ale procurorului (extindere vizata şi în prezenta excepţie de neconstitutionalitate), nu poate fi acceptata, întrucât ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, în contradictie cu art. 61 din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îsi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza.Curtea constata ca sunt neîntemeiate şi criticile aduse aceluiasi text legal în raport de dispozitiile constitutionale referitoare la statul de drept, universalitatea drepturilor şi libertatilor fundamentale, instantele judecătorești şi înfăptuirea justiţiei. Aceasta deoarece introducerea în Codul de procedură penala, prin Legea nr. 28^1/2003, a art. 278^1, privind plângerea împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, este de fapt o aplicare a textelor constitutionale invocate de autorul excepţiei, în deplina concordanta asadar cu principiile statului de drept.Pentru considerentele aratate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala, ridicata de Marin Frunza în Dosarul nr. 974/P/2004 al Curtii de Apel Galaţi – Sectia penala.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în sedinta publică din data de 8 februarie 2005.PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește