DECIZIE nr. 739 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ana Udrea şi Ioana Dumitraşcu în Dosarul nr. 940/114/955/2007 al Tribunalului Buzău – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 706 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Cristea Drăguşin în Dosarul nr. 463/114/2007 al Tribunalului Buzău – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei şi partea Nicolae Vâlcu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.036 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Florica Şerbescu în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Părţile prezente nu se opun conexării.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 706 D/2007 şi nr. 1.036 D/2007 la Dosarul nr. 705 D/2007, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Cristea Drăguşin solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, depunând în acest sens concluzii scrise însoţite de un set de acte.Nicolae Vâlcu solicită respingerea excepţiei şi depune note scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 23 martie 2007 şi 13 iunie 2007 pronunţate în dosarele nr. 940/114/955/2007, nr. 463/114/2007 şi nr. 13.187/99/2006 ale Tribunalului Buzău – Secţia civilă şi Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea Drăguşin şi Florica Şerbescu în cauze având ca obiect recursuri împotriva unor sentinţe, calificate iniţial de autori drept apeluri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât instituie o inegalitate în drepturi între justiţiabili în funcţie de valoarea obiectului litigiilor, astfel încât cei ale căror litigii nu depăşesc valoarea de 1 miliard de lei sunt privaţi de calea de atac a apelului, restrângându-li-se astfel liberul acces la justiţie. Pe de altă parte, prin efectul acestei reglementări, proprietatea privată este inegal apărată.Tribunalul Buzău – Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, pe care legiuitorul are libertatea să le instituie în baza art. 126 alin. (2) din Constituţie.Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu instituie discriminări pe criteriile stabilite de art. 4 din Constituţie, iar criteriul valoric adoptat de legiuitor în reglementarea căilor de atac reflectă raţiunea legislativă privitoare la celeritatea soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, se arată că aceste dispoziţii au în vedere doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa instanţei naţionale, iar nu şi posibilitatea persoanei de a accede la toate gradele de jurisdicţie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii şi în alte cazuri prevăzute de lege."Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea în mod egal prin lege a proprietăţii private, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 440 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 octombrie 2005.Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că diferenţierea hotărârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii şi, prin urmare, textul legal criticat nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituţie, de natură să aducă atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.Regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite în vederea asigurării celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor.Referitor la critica autorilor excepţiei privind încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.Aşa fiind, nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor art. 53 şi 129 din Legea fundamentală.Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut şi că, fiind vorba despre un drept pe care convenţia l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept (Cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975). Pentru aceste motive nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.În final, Curtea observă că nu sunt încălcate nici prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, întrucât atât în litigiile al căror obiect are valoare de până la 1 miliard de lei inclusiv, cât şi în celelalte, dreptul proprietarilor la un proces echitabil este respectat, pentru motivele reţinute anterior.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ana Udrea, Ioana Dumitraşcu, Cristea Drăguşin şi Florica Şerbescu în dosarele nr. 940/114/955/2007 şi nr. 463/114/2007 ale Tribunalului Buzău – Secţia civilă şi în Dosarul nr. 13.187/99/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește