DECIZIE nr. 736 din 24 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dragoş Şerban Gurău, Cornelia Hogea şi Societatea Comercială "Makinvest Com" – S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală.La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei excepţiei Societatea Comercială "Makinvest Com" – S.R.L. din Galaţi, domnul avocat Petrişor Gabriel Irimia, din cadrul Baroului Galaţi, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată, expunând motivele de neconstituţionalitate susţinute în faţa instanţei de judecată.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia penală nr. 117/R/25 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 207/44/2008, Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Dragoş Şerban Gurău, Cornelia Hogea şi Societatea Comercială "Makinvest Com" – S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care "se înţelege că actul procesual obligatoriu al verificării competenţei instanţei şi regulatei sesizări a acesteia este supus controlului, exclusiv în cazul desesizării", aşadar prin aceea că prevăd posibilitatea recursului numai împotriva hotărârii prin care instanţa se desesizează, nu şi împotriva încheierii prin care instanţa respinge cererea de desesizare, care nu poate fi atacată cu recurs decât odată cu hotărârea asupra fondului cauzei. Chiar dacă există posibilitatea controlului judiciar asupra hotărârii ce se va pronunţa în cauză, "aceasta produce o mare întârziere în soluţionarea procesului penal, ceea ce semnifică […] încălcarea cerinţei termenului rezonabil […]". Se susţine că această procedură conduce la o "situaţie de favorizare a funcţiei acuzării în procesul penal şi defavorizării funcţiei apărării, ceea ce este de natură a înfrânge cerinţa egalităţii armelor, componentă importantă a dreptului constituţional la un proces echitabil". În sfârşit, se susţine că normele criticate încalcă dreptul la un recurs efectiv, cu referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Saez Maeso împotriva Spaniei, 2004.Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. Faptul că normele criticate nu prevăd posibilitatea atacării separate cu recurs a încheierii prin care s-a respins cererea de restituire a cauzei la parchet nu aduce atingere dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil câtă vreme această încheiere poate fi atacată o dată cu fondul, instanţa superioară urmând să aprecieze dacă cererea de restituire a dosarului la organul care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia, a fost pe nedrept respinsă. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:– art. 300: "Instanţa este datoare să verifice din oficiu, la prima înfăţişare, regularitatea actului de sesizare.În cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.";– art. 332 alin. 4: "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. De asemenea, autorii excepţiei consideră că textele de lege criticate încalcă şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, dreptul la un recurs efectiv, precum şi art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate în prezenta cauză, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi faţă de critici asemănătoare.Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, şi Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, respingând excepţia invocată, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală nu sunt contrare prevederilor art. 21, 24 şi 129 din Constituţie. Curtea a reţinut că, potrivit art. 126 şi art. 129 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotărârile judecătoreşti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac. Acest mod de reglementare a exercitării căilor de atac împotriva încheierilor se justifică prin necesitatea de a se asigura celeritatea procesului penal într-un termen rezonabil, exigenţă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constituţional, cât şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră la art. 6 paragraful 1 dreptul oricărei persoane „la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale”.De asemenea, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 21 din Constituţie, deoarece legea asigură accesul persoanelor interesate la justiţie, prin reglementarea posibilităţii exercitării recursului împotriva încheierilor pronunţate de instanţă, odată cu exercitarea recursului împotriva sentinţei sau a deciziei atacate.În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a încălcării dispoziţiilor art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, s-a reţinut că textele legale criticate nu opresc părţile interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale care condiţionează într-o societate democratică procesul echitabil.Curtea a mai constatat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece acestea se referă la situaţiile în care instanţa de judecată a pronunţat o hotărâre de condamnare.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv în ceea ce priveşte art. 300 din Codul de procedură penală în raport cu care nu au fost formulate critici distincte.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dragoş Şerban Gurău, Cornelia Hogea şi Societatea Comercială "Makinvest Com" – S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește