DECIZIE nr. 735 din 24 iunie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicată de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raită şi Ştefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia de minori şi familie, de Valerică Pantus şi Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală, de Marinică Roznovăţ în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală, de Violeta Şerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală şi de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă un angajat al părţii Societatea Comercială "Zen Turism" – S.R.L. Ilfov, care însă nu are niciun fel de împuternicire din partea societăţii. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 563D/2008, nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi nr. 1.170D/2008 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi nr. 1.170D/2008 la Dosarul nr. 563D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 21 februarie 2008, 25 martie 2008, 3 aprilie 2008 şi 21 aprilie 2008, pronunţate în dosarele nr. 5.161/121/2006, nr. 1.950/231/2006, nr. 7/121/2005, nr. 4.712/121/2007 şi nr. 16/121/2005, Curtea de Apel Galaţi – Secţia de minori şi familie şi, respectiv, Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raită, Ştefan Preda, Valerică Pantus, Tudorel Batca (Bîtca), Marinică Roznovăţ, Violeta Şerpaz şi Gheorghe Balîc (Balâc).În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 36 alin. (1) referitoare la dreptul de vot al cetăţenilor şi ale art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece interzicerea dreptului de a alege se transpune într-o măsura disproporţionată faţă de situaţia care a determinat-o şi nu este necesară într-o societate democratică, unde toţi cetăţenii cu drept de vot trebuie să-şi exercite această posibilitate chiar dacă au fost condamnaţi.Curtea de Apel Galaţi – Secţia de minori şi familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către legiuitor a unor criterii de individualizare a pedepsei are ca scop tocmai adaptarea pedepsei la nevoile de apărare socială, în raport de asemenea situaţii diferite: gravitatea concretă sau abstractă a infracţiunii, periculozitatea infractorului etc. Evident, restrângerea unor drepturi ca urmare a interzicerii exercitării lor o anumită perioadă de timp, strict limitată prin hotărârea de condamnare, nu poate fi dispusă decât cu scopul de ansamblu şi finalitatea specifică a fiecărei pedepse, determinată de mecanismul ce realizează individualizarea acesteia.De aceea, alegerea de către judecător a drepturilor ce trebuie interzise, precum şi determinarea perioadei de timp în care să nu fie exercitate, ca modalitate concretă de aplicare a pedepsei complementare, constituie, alături de pedeapsa principală dispusă, mijlocul de realizare a individualizării sancţiunii penale.De asemenea, dispoziţiile legale criticate reprezintă concretizarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora nu au drept de vot persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Mai mult, restrângerea cu titlu de pedeapsă a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi este permisă, aşa cum prevede art. 53 din Constituţie, pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Instituirea pedepselor aplicabile şi a condiţiilor de aplicare şi executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Faptul că prin lege s-a prevăzut că o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate este totodată condamnată şi la interzicerea drepturilor limitativ prevăzute în art. 64 din Codul penal, până la executarea în întregime a pedepsei principale sau până la considerarea ca executată, reprezintă o opţiune de politică penală a legiuitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) cu denumirea marginală Interzicerea unor drepturi şi art. 71 alin. 1 cu denumirea marginală Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii, ambele din Codul penal, care au următorul conţinut:– Art. 64 alin. 1 lit. a), b) şi c): "Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi:a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; … b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; … c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii;"; … – Art. 71 alin. 1: "Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi art. 71 din Codul penal, şi prin Decizia nr. 438 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate, care, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicată de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raită şi Ştefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia de minori şi familie, de Valerică Pantus şi Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală, de Marinică Roznovăţ în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală, de Violeta Şerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală şi de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește