DECIZIE nr. 735 din 2 iunie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudor Jidav în Dosarul nr. 3.845/94/CV/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.845/94/CV/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurentul Tudor Jidav cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 5.845 din 30 noiembrie 2009, pronunţată de Judecătoria Buftea în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că "dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă şi interpretate în lumina dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (3) din Legea 303/2004″, contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi art. 123 alin. (2). În acest sens, apreciază că „excepţia tardivităţii nu poate fi invocată din oficiu, ci doar de partea interesată”.Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă.Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.”;– Art. 310 din Codul de procedură civilă: "Dacă nu se dovedeşte, la prima zi de înfăţişare, că recursul a fost depus peste termen sau dacă această dovadă nu reiese din dosar el se va socoti făcut în termen."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (3) referitoare la înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa de judecată, fără a fi veritabile critici de constituţionalitate. Acesta nu precizează concret în ce constă încălcarea prevederilor constituţionale invocate în susţinerea criticii de neconstituţionalitate, fiind nemulţumit de "modul în care au fost redactate textele de lege criticate", deoarece "lasă loc unei interpretări ambigue şi poate induce ideea că judecătorul este dator a se erija în avocatul uneia dintre părţi, fiind dator să verifice el însuşi dacă recursul a fost sau nu depus în termen".Introducerea tardivă a unei căi de atac este determinată de culpa părţii care a exercitat cu întârziere calea de atac, iar nu de dispoziţiile de lege criticate.Legiuitorul, stabilind termenele pentru exercitarea căilor de atac, a urmărit asigurarea eficienţei şi efectivităţii hotărârilor judecătoreşti, precum şi a certitudinii şi stabilităţii raporturilor juridice.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, coroborate cu cele ale art. 310 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudor Jidav în Dosarul nr. 3.845/94/CV/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește