DECIZIE nr. 735 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristian Florin Ilie în Dosarul nr. 2.991/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal răspunde partea Simona Maria Kleckner, asistată de apărător, cu delegaţie la dosar. Lipsesc autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Apărătorul părţii prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că asupra acesteia Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007. Totodată, îşi exprimă acordul cu punctele de vedere transmise de autorităţile publice.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 5 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.991/2005, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Cristian Florin Ilie, pârât în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunţate în cauză de prima instanţă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât permit instanţelor ca după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârilor judecătoreşti să modifice conţinutul acestora în camera de consiliu, fără citarea părţilor, contravenind astfel principiului accesului liber la justiţie şi dreptului la apărare.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece pe calea prevăzută de textele criticate nu se pot îndrepta erorile de judecată ce privesc fondul pricinii şi nu se urmăreşte modificarea dispozitivului hotărârii pronunţate în condiţii de contradictorialitate şi cu toate garanţiile procesuale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece prevederile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale deoarece procedura reglementată de acestea nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale apărute în dispozitivul încheierii sau hotărârii respective.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:Art. 281: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar să dea anumite lămuriri.În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii."Art. 281^1:"În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.Încheierea se va ataşa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la prevederile art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie.Examinând excepţia, Curtea constată că asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, în sensul respingerii acesteia.Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că, prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din acelaşi cod, nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarităţi ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de îndreptare a erorii materiale ori cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea.Aşa fiind, Curtea constată că prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă prevederile art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristian Florin Ilie în Dosarul nr. 2.991/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește