DECIZIE nr. 73 din 6 martie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999, excepţie ridicată de Alexandru Niciporuc în Dosarul nr. 3.197/1999 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei ca fiind nefondata, arătând ca dispoziţiile art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1).CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 7 iunie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 3.197/1999, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999, excepţie ridicată de Alexandru Niciporuc.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, precum şi ale art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi.Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este "nefondata în raport cu dispoziţiile art. 15 din Constituţie, deoarece încetarea aplicării scutirii de plată impozitului pe clădiri acordată conform art. 16 alin. (3) din Decretul-lege nr. 61/1990 a fost prevăzută cu începere de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 62/1998, şi nu cu efect retroactiv”. De asemenea, se considera ca „nefondata excepţia în raport cu art. 16 din Constituţie, dat fiind ca principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii se referă la persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, iar încetarea aplicării scutirii de impozit pe clădiri a fost prevăzută pentru toate persoanele care au cumpărat locuinţe în baza Decretului-lege nr. 61/1990 şi nu numai pentru o categorie dintre acestea”.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) şi în art. 16 alin. (1).Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 30 decembrie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999 (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999), dispoziţii care au următorul conţinut: „Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă îşi încetează aplicabilitatea scutirile de impozite şi de taxe acordate în temeiul prevederilor:a) art. 16 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 8 februarie 1990, cu modificările ulterioare;”. … Autorul excepţiei susţine ca acest text de lege încalcă următoarele dispoziţii constituţionale:– art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";– art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând dispoziţiile legale criticate prin raportare la prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata.I. Referitor la prima critica de neconstituţionalitate Curtea constata ca prin art. 16 alin. ultim din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 8 februarie 1990, s-a stabilit ca: „Sunt scutite de impozitul pe clădiri, pe timp de 10 ani de la data dobândirii, locuintele cumpărate în condiţiile prezentului decret-lege. Scutirea de impozit se aplică, în continuare, şi locuinţelor care au fost transmise altor persoane, până la împlinirea termenului de 10 ani.” Potrivit art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998, pe data intrării în vigoare a acestei ordonanţe îşi încetează aplicabilitatea scutirile de impozite şi taxe acordate în temeiul prevederilor art. 16 din Decretul-lege nr. 61/1990.Curtea constata ca aceasta reglementare este în concordanta cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2), conform cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile", precum şi cu cele ale art. 78, potrivit cărora "Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei". În cauza, începând cu data de 30 decembrie 1998 (data publicării Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 în Monitorul Oficial al României), prevederile art. 16 din Decretul-lege nr. 61/1990 şi-au încetat aplicabilitatea, fiind deci neintemeiate susţinerile autorului excepţiei referitoare la retroactivitatea prevederilor legale criticate, întrucât acestea produc efecte numai pentru viitor.II. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca aceasta nu poate fi primită, deoarece încetarea aplicabilitatii scutirilor de impozite şi taxe, acordate în temeiul prevederilor art. 16 din Decretul-lege nr. 61/1990, a fost prevăzută pentru toate persoanele care au cumpărat locuinţe în temeiul acestui act normativ, nefiind astfel în prezenta unei discriminări.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999, excepţie ridicată de Alexandru Niciporuc în Dosarul nr. 3.197/1999 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește