DECIZIE nr. 73 din 2 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 443 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan E. Văcăreşteanu în Dosarul nr. 2.407/262/2010 al Judecătoriei Moreni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 650D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 651D/2011 şi nr. 679D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florina Doralina Croitoru şi Ştefan E. Văcăreşteanu în dosarele nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011 ale Judecătoriei Moreni.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei au depus concluzii scrise şi în aceste cauze.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 651D/2011 şi nr. 679D/2011 la Dosarul nr. 650D/2011, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 17 mai 2011 şi 23 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 443 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ştefan E. Văcăreşteanu şi Florina Doralina Croitoru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece cheltuielile judiciare avansate de stat, nefiind creanţe fiscale, nu pot fi executate în condiţiile Codului de procedură fiscală. De asemenea, instanţele judecătoreşti stabilesc în sarcina părţilor, în procesul penal, cheltuieli judiciare avansate de stat, fără a face în vreun fel proba avansării lor. Prin urmare, aceste cheltuieli sunt în realitate veritabile taxe judiciare de timbru. Or, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt scutite de taxa de timbru acţiunile şi cererile privitoare la cauzele penale.Judecătoria Moreni opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale, în Dosarul nr. 650D/2011, punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate şi apreciază că este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 443 – Cheltuielile judiciare avansate de stat din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Dispoziţia din hotărârea penală privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2.Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanţă, punerea în executare se face de procuror, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 442 alin. 2.Executarea cheltuielilor judiciare se face de către organele care, potrivit legii, execută amenda penală."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Autorii excepţiei susţin că prin punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat este afectat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţele de judecată nu au făcut dovada acestor cheltuieli. Totodată, executarea lor ar trebui să se facă în condiţiile referitoare la executarea silită a creanţelor civile.Curtea reţine că nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie, sens în care cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal trebuie suportate de partea vinovată de provocarea lor în limitele art. 189-193 din Codul de procedură penală.Aşa fiind, legiuitorul este suveran în alegerea modalităţii de executare a unei hotărâri judecătoreşti, sens în care, potrivit art. 425 din Codul de procedură penală, în măsura în care persoana condamnată nu depune la instanţa de executare în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii recipisa de plată integrală a amenzii/cheltuielilor judiciare, acesta va comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv referitoare la aplicarea sancţiunii pecuniare organelor competente în vederea executării lor potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii. Totodată, dacă cel condamnat se găseşte în imposibilitate de a achita integral plata în termenul de 3 luni, instanţa de executare, la cererea condamnatului, poate dispune eşalonarea plăţii pe cel mult 2 ani în rate lunare.Sumele aferente cheltuielilor judiciare avansate de stat reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat de către instanţele judecătoreşti şi care sunt suportate de părţi ori de stat în condiţiile Codului de procedură penală.Aceste sume se fac venit la bugetul de stat în condiţiile art. 25 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar destinaţia acestor cheltuieli judiciare le califică în mod evident, ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal. În aceste condiţii, cheltuielile judiciare reprezintă creanţe fiscale în sensul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură fiscală şi nu taxe judiciare de timbru.Prin urmare, în mod firesc textul legal criticat face aplicabile dispoziţiile Codului de procedură fiscală referitoare la executarea silită a acestor creanţe.În sfârşit, Curtea constată că, înainte de a se ajunge în faza punerii în executare a cheltuielilor judiciare ori a amenzii judiciare dispuse în condiţiile art. 199 din Codul de procedură penală de instanţa de judecată, partea interesată are posibilitatea de a contesta încheierea în instanţă potrivit art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, de la caz la caz.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 443 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan E. Văcăreşteanu şi Florina Doralina Croitoru în dosarele nr. 2.407/262/2010, nr. 2.598/262/2010 şi nr. 1.281/262/2011 ale Judecătoriei Moreni.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește