DECIZIE nr. 719 din 17 iunie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi art. 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, excepţie ridicată de Laurenţiu Modan în Dosarul nr. 35.638/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care solicită acordarea unui termen de judecată deoarece este în imposibilitate de prezentare din cauza stării de sănătate. Acesta a anexat la cerere un bilet de trimitere emis de un medic de familie. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de amânare.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă deoarece aceasta vizează aspecte privind aplicarea legii de către instanţa de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia nr. 548 din 14 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 35.638/2/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia contencios administrativ şi fiscal, admiţând recursul împotriva încheierii din 28 noiembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 35.638/2/2005, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Laurenţiu Modan în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ privind anularea unui ordin al ministrului educaţiei şi cercetării privind neconfirmarea titlului didactic de profesor universitar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale întrucât Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor Universitare îşi depăşeşte statutul de organ consultativ, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării "uită deseori să-şi mai exercite controlul şi să-i cenzureze activitatea discreţionară". În aceste condiţii, încălcând-se principiul autonomiei universitare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a refuzat să îi acorde autorului excepţiei titlul de profesor universitar, deşi dosarul său fusese validat de senatul universităţii la care îşi desfăşoară activitatea în calitate de conferenţiar universitar.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, iar ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost determinată de modul de interpretare şi de aplicare a legii, aspecte care excedează competenţei Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997. Dispoziţiile art. 140 alin. (2) din Legea învăţământului nr. 84/1995 au fost modificate prin Legea nr. 354/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 iulie 2004.Prin urmare, dispoziţiile criticate din Legea nr. 84/1995 au în prezent următorul conţinut:– Art. 13: "Autonomia universitară este garantată.";– Art. 92 alin. (3): "Autonomia universitară se realizează, în principal, prin:a) stabilirea structurii interne a instituţiei de învăţământ superior, conform legii; … b) programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performanţelor academice şi profesionale ale studenţilor; … c) proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învăţământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise; … d) selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii; … e) organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; organizarea activităţilor de editare şi de tipărire; organizarea activităţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţară şi din străinătate; … f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret; … g) stabilirea necesităţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodăreşti; … h) soluţionarea problemelor sociale ale comunităţilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii; … i) organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive; … j) înfiinţarea de fundaţii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii; … k) asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar.; … – Art. 140: "(1) Ministerul Educaţiei Naţionale se organizează şi funcţionează potrivit legii. Ministerul Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate, are răspunderea de a elabora şi de a aplica politica educaţională, în conformitate cu art. 2. Ministerul Educaţiei Naţionale are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului.(2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reformă a Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continuă, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reformă. Componenţa consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării consultă, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute pe plan naţional. … (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare Ministerul Educaţiei Naţionale constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalităţi de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Ei sunt selectaţi pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţionează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. … (4) Consiliul Naţional al Rectorilor se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu. … (5) În subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale funcţionează: … a) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ca institut de cercetare şi dezvoltare care activează în domeniul inovării şi reformei sistemului naţional de învăţământ; … b) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ca unitate autonomă cu personalitate juridică. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar coordonează activitatea sportivă a asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar se afiliază la federaţiile internaţionale ale sportului şcolar, respectiv universitar. Cluburile sportive şcolare şi universitare, înfiinţate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridică şi se pot afilia la federaţiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementărilor federaţiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive."; … – Art. 155: "Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia de a asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ şi stabileşte, prin organisme de specialitate, standardele naţionale pentru atestarea calităţii de cadru didactic."Dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 128/1997 au următorul conţinut:– "Art. 61. – (1) Concursul pentru ocuparea posturilor de conferenţiar universitar sau de profesor universitar constă în verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din învăţământul superior, şi din susţinerea unei prelegeri publice, în faţa studenţilor, în prezenţa comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabileşte de către comisie şi se anunţă candidatului cu 48 de ore înainte de susţinere.(2) Comisia de concurs este formată din decanul facultăţii sau un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în calitate de preşedinte, din 4 membri, dintre care cel puţin 2 din afara instituţiei de învăţământ superior respective. Comisia de concurs este alcătuită din conferenţiari universitari şi din profesori universitari, pentru postul de conferenţiar universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul de profesor universitar. Comisia de concurs se aprobă de către senatul universitar, la propunerea consiliului facultăţii. … (3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de conferenţiar universitar sau de profesor universitar se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate specificului catedrei sau departamentului, aprobată de senatul universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activităţii didactice şi a celei ştiinţifice a candidatului, activitatea extradidactică în interesul învăţământului, precum şi aprecierea asupra prelegerii publice. … (4) Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia în consiliul facultăţii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performanţe. Consiliul facultăţii aprobă rezultatul concursului prin vot nominal deschis. … (5) Hotărârea consiliului facultăţii se prezintă de către decan sau de către un reprezentant al acestuia şi se supune de către rector validării senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor şi a procedurii de concurs, care se pronunţa prin vot nominal deschis. … (6) Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei şi cu documentele însoţitoare, se înaintează Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care, pe baza analizei acestora, se pronunţă prin vot nominal deschis, în termen de cel mult 90 de zile. În cazul în care un conferenţiar universitar sau profesor universitar susţine concurs pentru un post didactic în aceeaşi specialitate şi pentru acelaşi titlu didactic, dobândit printr-un concurs anterior, nu mai este necesară confirmarea de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. … (7) În urma ordinului emis de către ministrul învăţământului, numirea pe postul de conferenţiar universitar, respectiv de profesor universitar, se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor celui în care a avut loc validarea concursului în senatul universitar." … Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 32 alin. (6) privind autonomia universitară.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate reglementează, pe de o parte, atribuţiile Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi, pe de altă parte, condiţiile în care o persoană poate dobândi titlul de profesor universitar.Astfel, potrivit art. 32 alin. (6) din Constituţie, autonomia universitară este garantată. Dispoziţiile art. 13 din Legea învăţământului nr. 84/1995 reiterează prevederile constituţionale, având acelaşi conţinut. Totodată, potrivit art. 89 din aceeaşi lege, autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercită libertăţile academice fără niciun fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior, stabilite prin lege, iar, în conformitate cu art. 92 alin. (3) lit. d), autonomia universitară se realizează, în principal, şi prin selectarea şi promovarea personalului didactic, prin stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice şi prin acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii.Curtea reţine că normele privind regulile de alegere a organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior fac parte din secţiunea a 7-a "Autonomia universitară" (art. 89-96) a cap. IX "Învăţământul superior" din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi nu contravin principiului constituţional al garantării autonomiei universitare, ci, dimpotrivă, dau expresie acestuia.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 128/1997, raportată la prevederile constituţionale ale art. 32 alin. (6), Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată deoarece stabilirea condiţiilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor de conferenţiar universitar sau de profesor universitar se face de către legiuitor, cu respectarea principiului autonomiei universitare, dispoziţiile criticate neconţinând norme contrare acestuia. În acest sens, comisia de concurs, formată din conferenţiari universitari, respectiv profesori universitari, se aprobă de senatul universitar, la propunerea consiliului facultăţii. Totodată, consiliul facultăţii aprobă rezultatul concursului prin vot nominal deschis, iar hotărârea consiliului facultăţii se prezintă de către decan sau de către un reprezentant al acestuia şi se supune de către rector validării senatului universitar.În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora se încalcă principiul autonomiei universitare prin faptul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a refuzat să îi acorde titlul de profesor universitar, deşi dosarul său fusese validat de senatul universităţii la care îşi desfăşoară activitatea în calitate de conferenţiar universitar, Curtea constată că acestea nu pot fi primite întrucât vizează aspecte privind aplicarea legii de instanţa de judecată, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, excepţie ridicată de Laurenţiu Modan în Dosarul nr. 35.638/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește