DECIZIE nr. 719 din 13 septembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Amalia Argentina Petrescu în Dosarul nr. 12.782/281/2006 al Judecătoriei Ploieşti.La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, autoarea excepţiei susţine că principiul egalităţii dintre soţi prevăzut de art. 48 din Constituţie trebuie interpretat în concordanţă cu pactele internaţionale, trebuind a fi avut în vedere interesul major al copilului. Prin modul de aplicare a textului de lege criticat se realizează o discriminare între soţi, ceea ce contravine prevederilor art. 16 şi 48 din Constituţie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor părţilor din proces, fără a se încălca prevederile din Constituţie invocate de autoarea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 22 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.782/281/2006, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Amalia Argentina Petrescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 şi 48 din Constituţie.Judecătoria Ploieşti consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată, arătând că, prin neluarea în consideraţie a cotei de contribuţie efectivă a soţilor la dobândirea fiecărui bun în parte, se încalcă dispoziţiile art. 48 din Constituţie, referitoare la egalitatea dintre soţi.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul arată că textul de lege criticat determină cele mai importante criterii la care instanţa trebuie să recurgă pentru formarea şi atribuirea loturilor în cazul procesului de partaj. Criteriile enunţate de text consacră şi o parte din criteriile de evaluare ce au fost statornicite deja şi în jurisprudenţă. Pe de altă parte, este de remarcat faptul că legea nu enunţă criteriile în mod limitativ, împrejurare care rezultă chiar din formularea finală a art. 673^9 din Codul de procedură civilă. Formarea loturilor se va face ţinându-se seama de prevederile art. 741 din Codul civil, potrivit căruia, la compunerea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părţi, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură sau de aceeaşi valoare. Aşadar, principiile înscrise în textul citat sunt esenţiale în cadrul oricărei împărţeli, şi nu doar în materia partajului succesoral. Ele urmăresc asigurarea egalităţi între copărtaşi, principiu care guvernează întreaga procedură a partajului şi garantează în acelaşi timp echitatea acestuia.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 48 din Constituţie, arată că textul constituţional consacră dreptul la căsătorie şi întemeierea unei familii, conturând regimul general al exercitării acestuia, neavând legătură cu soluţionarea cauzei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 673^9 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conţinut: "La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 48 privind familia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 iunie 2003, Curtea a observat că textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate stabileşte criteriile de care instanţa trebuie să ţină seama la formarea şi atribuirea loturilor pentru realizarea împărţelii judiciare.Examinând aceste criterii legale, Curtea a reţinut că existenţa lor este justificată raţional şi obiectiv, având finalitatea de a îndruma instanţa tocmai pentru a evita arbitrarul în formarea loturilor şi atribuirea lor acelor părţi care au un drept de proprietate comună. Textul criticat nu prevede, prin reglementarea criteriilor, nici un fel de inegalitate sau discriminare, întrucât, fără a se crea vreo diferenţiere, este aplicabil tuturor părţilor, în aceeaşi măsură. În consecinţă, Curtea a constatat că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 48 din Constituţie, Curtea constată că textul constituţional consacră dreptul la căsătorie şi întemeierea unei familii, conturând regimul general al exercitării acestuia, neavând legătură cu soluţionarea cauzei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Amalia Argentina Petrescu în Dosarul nr. 12.782/281/2006 al Judecătoriei Ploieşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește